În urma pandemiei Covid-19 și a implementării conceptului de muncă la distanță, ideea săptămânii de lucru de patru zile câștigă teren în Europa.
În timp ce ideea a primit undă verde din partea unor organizații, rămân provocări și întrebări fără răspuns cu privire la impactul său asupra productivității și implicațiile legale care vin la pachet cu astfel de modificări.
Țări precum Regatul Unit, Spania și Belgia au inițiat deja proiecte pentru a testa acest model, iar în Franța, unele companii și sectorul public au început să-l adopte. La rândul său, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a încurajat companiile să adopte săptămâna de lucru de patru zile pentru a-și îmbunătăți competitivitatea pe piața muncii.
Deși ideea de reducere a săptămânii de lucru poate părea contraproductivă, feedback-ul de la companiile care au implementat această abordare sugerează opusul. De exemplu, compania de gestionare a energiei Elmy din Lyon a sesizat o îmbunătățire a bunăstării angajaților, o scădere a absențelor și a demisiilor și o creștere a satisfacției la locul de muncă.
În timp ce unele companii au observat rezultate pozitive, este nevoie de mai multă cercetare pentru a înțelege pe deplin impactul unei astfel de schimbări asupra productivității, în special în diferite sectoare.
Companiile mari cu operațiuni intensive de capital au tendința de a beneficia mai mult, dar sectorul de servicii se confruntă cu provocări în extinderea orelor de lucru. În plus, trebuie abordate aspectele legale și de incluziune pentru a asigura succesul acestei noi modalități de lucru. În ciuda provocărilor, săptămâna de lucru de patru zile oferă companiilor oportunitatea de a atrage mai mulți candidați și de a răspunde așteptărilor în schimbare ale angajațiilor.
