În plin efort al Uniunii Europene de a izola economic Rusia după invazia Ucrainei, noi date privind comerțul cu petrol scot la iveală fisuri serioase în arhitectura sancțiunilor europene. Parlamentul European acuză deschis Georgia – stat candidat la aderarea la UE – că a crescut masiv importurile de petrol rusesc, în timp ce Comisia Europeană este criticată pentru lipsa unor măsuri concrete.
Importurile Georgiei din Rusia au crescut de peste zece ori
Datele oficiale ale Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale (COMTRADE) confirmă amploarea fenomenului. După declanșarea războiului din Ucraina, Georgia a majorat de peste zece ori valoarea importurilor de petrol din Rusia: de la 474.000 de dolari în 2022, la 3,6 milioane de dolari în 2023 și 5,8 milioane de dolari în 2024.
Această evoluție contravine sancțiunilor europene, care prevăd o interdicție totală asupra achiziționării de țiței și produse petroliere rusești. Creșterea importurilor a început încă din mai 2022, când Tbilisi și-a modificat politica comercială și a început să achiziționeze mai multe materii prime rusești, inclusiv cu potențial de revânzare.
Unitate rară în Parlamentul European: PPE, S&D, RE și ECR cer sancțiuni
Situația a determinat o reacție comună rar întâlnită în Parlamentul European. Eurodeputați din Partidul Popular European (PPE), Socialiști și Democrați (S&D), Renew Europe (RE) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) au semnat împreună o adresă pentru Comisia Europeană, în care condamnă importurile de petrol rusesc ale Georgiei.
Deși îngrijorările au fost alimentate de articole recente din presă, eurodeputații subliniază că problema este structurală și persistă de mai bine de doi ani, subminând credibilitatea regimului de sancțiuni impus Moscovei.
Comisia Europeană pasează responsabilitatea către Consiliu
Răspunsul Comisiei Europene a generat însă frustrare. Comisarul pentru servicii financiare, Maria Luís Albuquerque, a declarat că eventualele sancțiuni depind de o decizie unanimă a Consiliului UE. Europarlamentarii acuză însă o omisiune esențială: Consiliul poate acționa doar pe baza unor propuneri formulate de Comisie, care, în acest caz, lipsesc complet.
Această ezitare este interpretată drept un semn al incapacității executivului european de a gestiona o politică a Georgiei care favorizează indirect interesele Kremlinului și ale președintelui rus Vladimir Putin.
Georgia, tot mai departe de UE
Pentru Uniunea Europeană, situația este cu atât mai delicată cu cât Georgia este stat candidat la aderare. Relațiile comerciale aprofundate cu Rusia riscă să îndepărteze și mai mult Tbilisiul de parcursul european.
Cazul Indiei
Problema nu se limitează la Georgia. India, partener strategic al UE și recent semnatar al unui acord comercial important cu Bruxelles-ul, a ales, la rândul său, să nu se alinieze sancțiunilor împotriva Rusiei. New Delhi și-a crescut semnificativ importurile de petrol rusesc, contribuind indirect la finanțarea economiei de război a Moscovei.
Există temeri că petrolul rusesc ar putea ajunge pe piața europeană sub forma unor produse derivate procesate în India și revândute ulterior în UE.
Răspunsuri vagi și temeri persistente la Bruxelles
Șefa serviciului de purtători de cuvânt ai Comisiei Europene, Paula Pinho, s-a limitat la a reafirma că petrolul rusesc este interzis și că UE „lucrează zilnic pentru a preveni eludarea sancțiunilor”. Declarația nu a reușit însă să calmeze temerile Parlamentului European privind intrarea indirectă a petrolului rusesc în Uniune prin intermediul statelor terțe.
