A murit Steluţa Coposu, sora cea mai mică a fostului lider ţărănist, Corneliu Coposu, şi preşedinta fundaţiei care îi poartă numele. În anul 2009, ea a fost decorată de regele Mihai I al României cu Crucea Casei Regale a României, pentru activitate civică în memoria fostului lider țărănist, Corneliu Coposu.
Anunţul a fost făcut de Ion-Andrei Gherasim, preşedintele executiv al Fundaţiei Corneliu Coposu, printr-o postare pe pagina fundației. „Cu sufletul zdrobit de durere, vă anunţ că, în dimineaţa aceasta, preşedintele Fundaţiei Corneliu Coposu, sora cea mai mică a Seniorului şi ultima pe linie directă din greu încercata familie Coposu, Steluţa Coposu, a urcat la Cer să-i întâlnească pe toţi cei dragi ai săi”, se anunță în mesajul Fundației Corneliu Coposu.
Steluța Coposu, ultima descendentă a familiei Coposu
Născută la 26 septembrie 1932, în comuna Bobota, judeţul Sălaj, Steluţa Coposu a urmat studii liceale şi universitare în Bucureşti, absolvind Institutul Politehnic în 1956. A lucrat peste trei decenii la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Capitală.
După moartea fratelui său, Corneliu Coposu, a contribuit decisiv la înfiinţarea Fundaţiei ce poartă numele acestuia, în anul 1996.
În anul 2009, alături de sora sa, Flavia Bălescu-Coposu, a fost decorată de Majestatea Sa Regele Mihai I al României cu Crucea Casei Regale a României, pentru întreaga sa activitate civică şi devotamentul faţă de memoria fratelui lor.
„Generozitatea a moştenit-o de la mama, toleranţa şi dragostea de oameni de la Cornel, spiritul de dreptate de la tata şi de la Doina şi se poate spune că a cules de la fiecare dintre noi calităţile pe care nu le-a păstrat pentru ea, ci le-a dăruit celor ce aveau nevoie”, spunea despre sora sa, Flavia Bălescu-Coposu.
Detalii privind data, ora şi locul înmormântării vor fi anunţate ulterior.Prizonier al temnițelor comuniste, Corneliu Coposu nu a beneficiat de funeralii
Corneliu Coposu, închis 17 ani în temnițele comuniste, nu a beneficiat de funeralii
Corneliu Coposu a fost liderul opoziției din România postcomunistă. Mulți ani, a fost secretarul personal lui Iuliu Maniu și făcut parte din Partidul Național Țărănesc până în 1947, când partidul a fost dizolvat de comuniști.
Lui Corneliu Coposu i s-a intentat un proces politic și au urmat 17 ani de închisoare, în condiții foarte grele, în mai multe temnițe comuniste, care și-au pus profund amprenta asupra sănătății sale. După Revoluția din 1989, a revenit în politică, a reîntemeiat oficial PNȚ, sub numele de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, partid pe care l-a condus timp de cinci ani, în perioada 1990 și 1995.
Corneliu Coposu, un lider cu viziune profund democratică, a reușit să convingă liderii partidelor din opoziție și ai asociațiilor civice că singura modalitate de a învinge puterea hegemonică a președintelui Ion Iliescu și a Frontului Salvării Naționale, care acapara atunci scena politică, era cea a unei opoziții unite. Pe 26 noiembrie 1991, s-a format Convenția Democratică, care l-a propus pe Emil Constantinescu președinte, acesta învingându-l pe Ion Iliescu, în 1996.
Cu un an în urmă, însă, în noiembrie 1995, Corneliu Coposu s-a stins din viață, disparția sa producând un imens val de simpatie populară pentru forțele politice anticomuniste din România. Deși nu a beneficiat de funeralii naționale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniți din întreaga țară.
