Europa intră într-o nouă eră de reînarmare, iar România nu vrea să rămână doar un cumpărător de arme, ci un partener egal în lanțul de producție. Ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO că Bucureștiul dorește ca investițiile masive în apărare să genereze fabrici, locuri de muncă și dezvoltare economică internă, nu doar contracte pentru marile industrii militare din Vest.
România vrea să facă parte din lanțul european de producție militară
„Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, e important ca o parte din ei să se întoarcă în țară, de exemplu prin fabrici. Nu e vorba doar de a cumpăra rachete din străinătate”, a spus Moșteanu, subliniind că România urmărește reveniri industriale din toate programele europene de apărare.
Franța, Germania, Italia și Suedia domină în prezent industria de armament a Uniunii Europene, atrăgând cele mai profitabile contracte. În schimb, țările din est, inclusiv România, dețin capacități limitate și depind de furnizori externi, motiv pentru care Bucureștiul cere o distribuire mai echitabilă a fondurilor și contractelor de producție.
Bugetul militar al României crește la 3,5% din PIB până în 2030
După invazia Rusiei în Ucraina, NATO a decis majorarea obiectivului de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, ceea ce presupune investiții suplimentare de peste 288 miliarde de euro anual.
România alocă deja 2,3% din PIB pentru apărare și intenționează să ajungă la 3,5% până în 2030, vizând în special modernizarea armatei și a echipamentelor din epoca sovietică. Țara joacă un rol esențial în securitatea regiunii Mării Negre, găzduind un grup de luptă NATO condus de Franța, cu participare americană.
Bucureștiul, al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE
România este pe cale să devină al doilea cel mai mare utilizator al schemei europene SAFE, cu o cerere de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă redusă pentru apărare. Două treimi din fonduri vor fi destinate echipamentelor militare, iar restul pentru infrastructură și sprijin acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
Orice achiziție realizată prin acest program va trebui să includă reveniri de producții industriale pe teritoriul României, potrivit ministrului.
Un exemplu concret este licitația de 6,5 miliarde de euro pentru peste 200 de tancuri, care impune asamblarea finală în România.
„Dacă unii producători europeni nu acceptă condițiile de producție locală, ne vom orienta către companii din afara UE care sunt dispuse să o facă”, a avertizat Moșteanu.
România devine un centru emergent pentru producția de armament
România colaborează deja cu giganți internaționali precum Rheinmetall, Hanwha Aerospace, Lockheed Martin și Raytheon.
Bucureștiul și compania germană Rheinmetall au semnat recent un acord pentru construcția unei fabrici de pulbere de muniție, finanțată parțial prin programul european ASAP (Act in Support of Ammunition Production).
Totodată, Hanwha Aerospace a declarat anterior că România ar putea deveni un hub regional pentru producția de arme destinate Europei, Orientului Mijlociu și Africii.
Industria auto românească – un atu strategic pentru apărare
„Avem o industrie auto puternică, ce poate fi adaptată rapid la producția de echipamente militare. Există deja linii de producție, expertiză și lanțuri de aprovizionare care pot fi convertite”, a explicat ministrul Apărării.
Guvernul român analizează, de asemenea, simplificarea legislației pentru a grăbi investițiile în apărare, independent de pachetele de reglementare europene.
„Știu că la Bruxelles se discută o reformă în acest sens, dar noi preferăm să avem ceva rapid, aplicabil în România”, a adăugat Moșteanu.
