România continuă să rămână la periferia Europei atunci când vine vorba de finanțarea educației. Noul raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Education at a Glance 2025, publicat astăzi, plasează țara noastră pe ultimul loc între statele europene analizate. Deși salariile profesorilor sunt acum peste media internațională, situația elevilor și a studenților reflectă un paradox dureros: rezultate școlare slabe, investiții minime și un număr tot mai mare de tineri care abandonează școala.
Subfinanțare cronică: Jumătate din media OCDE
Datele OCDE arată că România cheltuiește doar 6.069 de dolari pe elev sau student, mai puțin de jumătate față de media organizației, care depășește 12.500 de dolari. La nivel universitar, discrepanța persistă: 10.329 dolari per student în România, comparativ cu 15.102 dolari media OCDE.
Raportat la economie, în 2022, România aloca 2,5% din PIB pentru educație, în timp ce media OCDE se situa la 4,7%.
Copii care nu merg la școală și adolescenți fără viitor
Raportul semnalează un abandon școlar alarmant. În 2023, 16% dintre copiii de 6-14 ani nu erau înscriși la școală, de opt ori mai mult decât media OCDE. La adolescenții de 15-19 ani situația e și mai gravă: 32% nu erau în niciun program educațional, procent în creștere semnificativă față de 2013.
În ceea ce privește nivelul de educație al tinerilor adulți, România rămâne în coada Europei: 24% dintre cei între 25 și 34 de ani au doar studii gimnaziale, aproape dublu față de media UE.
Universitatea: performanțe punctuale, dar un nivel scăzut al absolvenților
Există totuși și o notă pozitivă: România depășește media OCDE la procentul studenților care finalizează licența în termenul prevăzut (62% față de 43%). Cu toate acestea, doar 19% dintre adulții români de 25-64 de ani au o diplomă universitară, ultimul loc între statele europene analizate.
Profesorii, plătiți mai bine decât media internațională
Paradoxul cel mai vizibil se regăsește la capitolul salarizare: în România, învățătorii câștigă cu 14% mai mult decât media angajaților cu studii superioare, în timp ce în majoritatea țărilor OCDE profesorii sunt plătiți cu 19% mai puțin.
Raportul avertizează însă că aceste creșteri salariale riscă să devină o povară financiară, în condițiile în care cheltuielile cu personalul reprezintă cea mai mare parte a bugetului educațional.
