România și ultima tranșă din PNRR: Manfred Weber cere clarificarea legii ANI

România intră în ultima etapă a implementării PNRR cu o miză financiară de 770 de milioane de euro. În acest context, președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, cere clarificări urgente privind noua lege a integrității și avertizează că respectarea statului de drept și a valorilor europene trebuie să rămână o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene.

Declarația lui Manfred Weber vine după demersul grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European, care au solicitat Comisiei Europene să verifice dacă forma actuală a legii ANI respectă cerințele stabilite prin PNRR.

Manfred Weber cere clarificări urgente privind legea ANI

Liderul PPE susține că România trebuie să primească rapid un răspuns din partea Comisiei Europene. O eventuală solicitare de modificare a legislației ar trebui transmisă suficient de devreme pentru ca autoritățile române să poată interveni înainte de expirarea termenului pentru îndeplinirea jalonului.

„Îndeplinirea corectă și la timp a reformelor asumate prin PNRR este esențială pentru ca România să beneficieze integral de fondurile europene care îi sunt alocate”, a transmis Manfred Weber.

Potrivit acestuia, scrisoarea trimisă de PPE și Renew oferă Comisiei Europene posibilitatea de a clarifica dacă actuala formă a noii Legi a Integrității îndeplinește cerințele europene.

România trebuie să știe rapid dacă sunt necesare modificări

Manfred Weber consideră că timpul este un factor esențial pentru România. Dacă Bruxelles-ul va identifica probleme în actuala formă a legii, autoritățile de la București trebuie să aibă posibilitatea de a face modificările necesare și de a îndeplini jalonul în termen.

„Este esențial ca această clarificare să vină rapid, astfel încât România să poată face, dacă este nevoie, toate ajustările necesare și să îndeplinească jalonul în termen”, a explicat președintele PPE.

Mesajul transmis de Weber vine într-un moment în care România se apropie de finalul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență.

România riscă 770 de milioane de euro din PNRR

Miza disputei privind legea ANI este de aproximativ 770 de milioane de euro. Aceasta este suma pe care România trebuie să o încaseze în cadrul ultimei cereri de plată din PNRR.

Președintele PPE subliniază că partidul său nu dorește ca România să piardă bani europeni din cauza unor probleme legate de îndeplinirea reformelor.

„Miza este una majoră: România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro și să nu piardă niciun euro din PNRR”, a transmis Weber.

Astfel, evaluarea Comisiei Europene privind legea ANI poate avea consecințe directe asupra accesării integrale a fondurilor europene rămase pentru România.

Comisia Europeană va evalua legea ANI la ultima cerere de plată

Comisia Europeană a confirmat că noua lege privind integritatea va fi analizată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României din PNRR.

Ultima cerere de plată nu a fost încă depusă de autoritățile române. Comisia Europeană precizează însă că serviciile sale poartă discuții tehnice cu reprezentanții României pentru a sprijini implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.

Prin urmare, evaluarea legii ANI va face parte din procesul prin care Comisia Europeană va verifica îndeplinirea angajamentelor asumate de România.

Ce este „amendamentul Fritz”

Controversele privind noua lege a integrității s-au concentrat inclusiv asupra unei prevederi supranumite în spațiul public „amendamentul Fritz”, după numele primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

Grupurile PPE și Renew au cerut Comisiei Europene să stabilească dacă forma adoptată de România respectă cerințele stabilite prin jalonul din PNRR.

Demersul parlamentarilor europeni nu urmărește, potrivit lui Manfred Weber, pierderea fondurilor europene de către România. Dimpotrivă, liderul PPE afirmă că obiectivul este obținerea unei clarificări rapide, astfel încât eventualele probleme legislative să poată fi corectate la timp.

Facebook

Comentarii