Decizia Washingtonului de a se retrage din acordurile internaționale privind combaterea propagandei online provoacă îngrijorare la nivel european. România, care semnase în iunie 2024 un memorandum cu Statele Unite, se vede acum lipsită de un sprijin esențial în identificarea și neutralizarea campaniilor de manipulare desfășurate de Rusia, China și Iran.
Memorandumurile semnate anul trecut, anulate de administrația Trump
Potrivit Financial Times, Departamentul de Stat a transmis guvernelor europene notificări prin care anunță denunțarea memorandumurilor semnate în timpul administrației Biden. Acestea vizau crearea unei linii comune de acțiune între aliați pentru recunoașterea și contracararea propagandei ostile din mediul online. În total, 22 de state din Europa și Africa au fost parte a acestui program, printre ele și România.
Rolul GEC în apărarea informațională
Global Engagement Center (GEC), înființat în 2011 și adaptat pentru lupta împotriva dezinformării, era instituția care coordona aceste eforturi. Sub Biden, GEC a devenit pilonul principal al cooperării internaționale în domeniu. Însă, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a dus la închiderea centrului în aprilie 2025 și la anularea completă a atribuțiilor sale.
Avertismentele fostului director GEC
James Rubin, care a condus GEC până în decembrie 2024, a atras atenția că renunțarea la aceste instrumente echivalează cu o „dezarmare unilaterală” în fața ofensivei informaționale a Rusiei și Chinei. El a mai subliniat că inteligența artificială va amplifica pericolele generate de manipulările orchestrate de state ostile și că lipsa unei reacții coordonate va slăbi rezistența democratică a Occidentului.
Rusia și China își intensifică propaganda online
Între timp, Rusia continuă ofensiva dezinformării pe rețelele sociale. În septembrie 2024, GEC avertiza că postul Russia Today (RT) a încercat să influențeze alegerile prezidențiale din Republica Moldova, fiind legat direct de serviciile secrete rusești. Deși RT a fost interzis în UE și Marea Britanie după invazia din 2022, aparatul de propagandă rusesc rămâne activ în mediile alternative greu de reglementat.
Consecințe pentru România și Europa
Abandonarea acestor parteneriate este echivalentă cu retragerea unui contingent militar dintr-o zonă de conflict: lasă un vid de securitate pe care adversarii îl exploatează imediat. Dacă până acum europenii beneficiau de expertiza și infrastructura americană, de acum fiecare stat trebuie să improvizeze propriile mecanisme de apărare informațională.
Pentru România, lipsa unui sprijin extern face și mai urgentă necesitatea unor măsuri interne: legislație adaptată, resurse alocate și instituții capabile să recunoască și să contracareze propaganda ostilă. În lipsa lor, spațiul informațional devine fragmentat, vulnerabil și expus manipulărilor, iar stabilitatea politică internă poate fi grav afectată.
