Un grup de zece state membre ale UE a lansat o nouă campanie de reformare a abordării blocului în ceea ce priveşte procesul decizional în domeniul politicii externe şi de securitate, după ani de lupte interne pe această temă.
În timp ce reforma ar favoriza Franţa şi Germania, cele mai populate două naţiuni ale UE, încercările anterioare de a schimba sistemul s-au dovedit a fi divergente, relatează platforma media European Newsroom, în articolul de fond publicat astăzi și preluat de Agerpres.
La începutul lunii mai, un grup de țări, condus de Germania şi din care mai fac parte Belgia, Finlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia şi Spania, a lansat un apel pentru revizuirea votului privind politica externă şi de securitate comună a UE.
România s-a alăturat grupului săptămâna aceasta.
În loc de unanimitate în ceea ce priveşte chestiunile-cheie de politică externă şi de securitate, grupul a cerut un sistem numit vot cu majoritate calificată. Acest tip de vot necesită acordul a 15 dintre cele 27 de ţări membre, cu condiţia ca acestea să reprezinte peste 65% din populaţia totală a UE, de aproximativ 450 de milioane de locuitori.
„Scopul este de a îmbunătăţi eficienţa şi rapiditatea procesului de luare a deciziilor în materie de politică externă. Pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi al provocărilor internaţionale tot mai mari cu care se confruntă UE, membrii grupului sunt convinşi că politica externă a UE are nevoie de procese şi proceduri adaptate pentru a consolida UE ca actor de politică externă”, se arată într-un document al grupului de țări.
În opoziţie, însă, s-a format o coaliţie de ţări în favoarea menţinerii unanimităţii. Potrivit unor relatări, aceasta include, printre alte ţări, Polonia şi Ungaria.
Situaţia geopolitică ar impune mai multă rapiditate
Germania. Cancelarul german Olaf Scholz consideră inevitabile schimbările în procedurile de vot ale Uniunii Europene. Nu ar trebui să fie posibil ca un singur stat membru să oprească totul, a declarat Scholz presei germane.
Într-un discurs rostit în Parlamentul European de la Strasbourg, Scholz a vorbit, de asemenea, despre nevoile de reformă în cadrul Uniunii Europene, inclusiv despre schimbările necesare pentru a admite mai multe ţări în uniunea formată acum din 27 de state membre. Mai multe decizii ar trebui să fie luate prin majoritate, în loc de vot în unanimitate, a declarat el.
Spania. În acelaşi sens s-a exprimat şi premierul spaniol, Pedro Sanchez, cu ocazia celebrării instituţionale a Zilei Europei, la 9 mai. „Trebuie să optăm în mod decisiv pentru votul cu majoritate calificată şi, prin urmare, trebuie să fim consecvenţi. Dacă ne îndreptăm spre o Uniune Europeană formată din mai mult de 30 de ţări, va trebui să schimbăm modul în care decidem politicile pe care le aplicăm”, a declarat Sanchez.
Alături de marile puteri, dar cu prudență
Slovenia. Deocamdată, Slovenia face parte din grupul țărilor inovatoare „pentru a vedea ce se întâmplă”, a declarat luni secretarul de stat din cadrul Ministerului sloven de Externe, Samuel Zbogar. „În calitate de ţară mică, dorim să spunem care ar putea fi problemele noastre şi să arătăm clar că avem nevoie de anumite asigurări că interesele noastre vor fi luate în considerare”, a adăugat el.
România. ”Un proces decizional mai eficient, prin utilizarea majorităţii calificate, ar oferi UE capacitatea de a se pronunţa rapid şi de a avea o acţiune de impact”, a argumentat și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. Tot el a reamintit că, în acelaşi timp, pentru România rămâne importantă asigurarea mecanismelor necesare pentru protejarea şi apărarea intereselor naţionale.
Bosnia şi Herţegovina. În ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, secretarul general al Mişcării Europene din Bosnia şi Herţegovina, Haris Plakalo, consideră că schimbarea regulilor de vot nu va afecta atât de mult această ţară, deoarece a primit statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna decembrie a anului trecut, deşi nu a îndeplinit priorităţile stabilite. „Nu trebuie să fim îngrijoraţi şi nici nu putem fi îngrijoraţi atunci când vine vorba de schimbarea abordării procesului de luare a deciziilor privind politica externă în Consiliul UE, deoarece extinderea UE în Balcanii de Vest este definită şi determinată de multe documente, strategii şi conturată ca fiind una dintre sarcinile importante ale UE”, a adăugat el.
Pentru menţinerea dreptului de veto
Polonia. Ministrul polonez al afacerilor externe, Zbigniew Rau, a declarat presei poloneze că „există o tendinţă puternică din partea vecinilor germani ca acele chestiuni care, conform legislaţiei actuale, fac obiectul unui vot în unanimitate, cum ar fi problemele fiscale şi, cel mai important pentru noi, cele care privesc securitatea şi politica externă, să fie decise prin vot majoritar. Noi, Polonia, nu putem fi de acord cu acest lucru”, a declarat el.
Bulgaria a respectat până în prezent regula unanimităţii, a precizat ministrul de externe în exerciţiu Ivan Kondov. El a declarat că, în opinia sa, acest lucru nu ar trebui schimbat, dar a adăugat că următorul guvern de la Sofia ar trebui să se ocupe de acest lucru. Sofia şi-a folosit dreptul de veto o singură dată de la aderarea la UE în 2007, în legătură cu începerea negocierilor de extindere cu Macedonia de Nord, anul trecut.
Ungaria. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, şi-a exprimat „îngrijorarea cu privire la dezbaterea privind votul cu majoritate calificată în politica externă a UE, menţionând importanţa menţinerii cerinţei unanimităţii pentru a proteja interesele naţionale”.
Croaţia. Întrebat dacă Croaţia a participat la această reuniune, ministrul croat al afacerilor externe şi europene, Gordan Grlic Radman, a declarat că nu are cunoştinţă de această iniţiativă. Croaţia nu a susţinut propunerea de a înlocui procesul decizional prin consens cu votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe a UE, deoarece unanimitatea este singurul mecanism care garantează egalitatea statelor mai mici, a declarat Grlic Radman.
În cazul în care o majoritate simplă a ţărilor UE – 14 din cele 27 de state membre – votează pentru lansarea unui proces de reformare a tratatelor UE, negocierile ar putea începe.
