România se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări fiscale din ultimii ani, după ce premierul Ilie Bolojan a confirmat că deficitul bugetar din 2025 va atinge 8,4% din PIB.
Într-o conferință de presă susținută ieri la Palatul Victoria, șeful executivului a explicat că pachetele fiscale adoptate recent vor contribui la reducerea dezechilibrelor, însă efectele reale vor fi vizibile abia anul viitor.
Impactul măsurilor fiscale
Bolojan a subliniat că măsurile fiscale adoptate vor genera un efect de 0,6 – 0,7% din PIB în 2025, însă în 2026 acestea ar putea depăși 2,5% din PIB. Premierul consideră că România ar putea coborî anul viitor la un deficit de puțin peste 6%, intrând astfel „pe o traiectorie normală” în privința finanțelor publice, prin scăderea constantă a cheltuielilor primare.
Întâlnirile de la Bruxelles
În cadrul vizitei oficiale la Bruxelles, premierul a avut discuții cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie și productivitate, cu Andrius Kubilius, comisarul pentru Apărare și spațiu, precum și cu vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Bolojan a afirmat că negocierile au vizat atât deficitul bugetar, cât și credibilitatea României în fața instituțiilor europene.
Reacția eurodeputaților liberali
Europarlamentarii români din PPE au transmis că premierul a reușit să convingă prin argumentele sale și că riscul suspendării fondurilor europene nu mai este la fel de acut. Totuși, ei au avertizat că România nu își poate permite pași greșiți, întrucât riscul rămâne unul „imens”. Liberalii au subliniat că măsurile fiscale prezentate acum la Bruxelles au fost propuse încă din octombrie 2024 și că implementarea lor este o chestiune de credibilitate.
Critici din partea opoziției
În opoziție, eurodeputata AUR Georgiana Teodorescu a acuzat guvernul și europarlamentarii din coaliție că au ascuns faptul că executivul european a declanșat procedura de dialog structurat cu Parlamentul European pentru suspendarea fondurilor UE destinate României.
Aceasta a criticat lipsa de transparență, afirmând că „românii merită să știe adevărul” și a reproșat eurodeputaților români din comisiile REGI, ECON și BUDG că „nu au spus absolut nimic despre acest subiect pentru a nu afecta credibilitatea măsurilor luate de guvernul Bolojan”.
