România va solicita oficial modificarea calendarului de eliminare a producției de energie pe bază de cărbune, după ce seceta severă și scăderea nivelului Dunării au afectat funcționarea sistemului energetic național. Guvernul urmează să informeze Uniunea Europeană că menținerea în exploatare a unor centrale pe cărbune este necesară pentru garantarea securității energetice, în contextul în care unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit.
România va explica Uniunii Europene motivele amânării
Potrivit Digi24, Executivul va transmite Comisiei Europene și președinției Consiliului Uniunii Europene argumentele care au stat la baza modificării legii privind decarbonizarea sectorului energetic.
Parlamentul a aprobat miercuri actul normativ cu un amendament introdus în ultima etapă a dezbaterilor, care schimbă calendarul închiderii centralelor pe lignit și cărbune.
Legea a fost adoptată cu o majoritate largă, deși președintele Nicușor Dan a avertizat anterior că nu o va promulga, considerând că modificarea riscă să afecteze accesul României la fonduri europene în valoare de miliarde de euro.
Centralele pe cărbune vor rămâne în funcțiune până la apariția unor noi capacități
Noua lege prevede că eliminarea treptată a centralelor electrice pe lignit și cărbune va putea avea loc doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități de producere a energiei electrice.
Prin această modificare, România nu va mai respecta termenul asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevedea închiderea definitivă până la sfârșitul acestui an a unei capacități de producție pe cărbune de 710 MW.
În prezent, capacitatea instalată a centralelor pe cărbune din România este de 1.620 MW, față de 3.469 MW în anul 2021, ceea ce arată reducerea semnificativă a producției bazate pe acest combustibil în ultimii ani.
Ilie Bolojan: Calendarul de decarbonizare poate fi renegociat
Prim-ministrul Ilie Bolojan a admis că modificarea legislativă influențează angajamentele asumate prin PNRR, însă consideră că România poate renegocia cu Uniunea Europeană calendarul de decarbonizare.
Potrivit Digi24, șeful Executivului apreciază că această schimbare nu ar trebui să blocheze următoarele plăți din PNRR, estimate la aproximativ 5 miliarde de euro, dacă autoritățile vor prezenta argumente solide privind necesitatea menținerii capacităților pe cărbune.
Seceta și nivelul scăzut al Dunării au afectat producția de energie
Amendamentul care modifică legea decarbonizării a fost susținut de PSD, formațiunea argumentând că actuala criză energetică depășește granițele României și afectează mai multe state din sud-estul Europei.
Nivelul foarte scăzut al Dunării a redus cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea unor reactoare nucleare din regiune. În acest context, România a oprit săptămâna trecută unul dintre cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, singura centrală nucleară a țării.
În mod obișnuit, centrala de la Cernavodă produce aproximativ 20% din energia electrică consumată în România.
Autoritățile încearcă să mențină în funcțiune al doilea reactor de la Cernavodă
Pentru a evita oprirea completă a producției nucleare, autoritățile desfășoară lucrări inginerești în zona Cernavodă, cu scopul de a crește nivelul apei necesare răcirii instalațiilor.
Guvernul consideră că păstrarea temporară în funcțiune a centralelor pe cărbune reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea continuității alimentării cu energie electrică, până când vor fi puse în exploatare noile capacități de producție și vor exista condiții pentru respectarea integrală a obiectivelor de decarbonizare asumate în relația cu Uniunea Europeană.
