Fraudele cu fonduri europene în România continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru autoritățile judiciare europene. Potrivit Raportului EPPO 2025, biroul din România al Parchetului European are în lucru nu mai puțin de 535 de dosare active, iar valoarea totală a prejudiciilor estimate depășește 6,05 miliarde de euro.
Datele publicate de instituția condusă de Laura Codruța Kovesi evidențiază amploarea fenomenului și poziționează România printre statele membre cu un volum ridicat de investigații privind utilizarea fondurilor europene.
Peste 6 miliarde de euro, prejudiciul estimat în dosarele investigate de EPPO
Conform raportului, cele 535 de dosare aflate în lucru vizează în principal fraude cu fonduri europene în România, în special în sectoarele dezvoltării regionale și agriculturii.
Din prejudiciul total estimat la peste 6,05 miliarde de euro, aproximativ 5,03 miliarde de euro reprezintă prejudicii directe aduse bugetului Uniunii Europene. Restul sumelor sunt asociate altor tipuri de infracțiuni financiare, inclusiv fraude cu TVA și taxe vamale.
Sute de sesizări primite de procurorii europeni
În cursul anului 2025, EPPO România a primit 416 sesizări și plângeri privind posibile fraude cu fonduri europene și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Distribuția sesizărilor a fost următoarea:
- 359 de sesizări transmise de autorități naționale;
- 51 de plângeri formulate de persoane fizice și companii;
- 4 sesizări primite de la instituții și organisme europene;
- 2 cazuri inițiate din oficiu.
În urma analizării acestora, procurorii europeni au deschis 303 dosare noi.
Anchete transfrontaliere și cooperare europeană
Din totalul dosarelor active, 33 au o dimensiune transfrontalieră și necesită colaborarea autorităților din mai multe state membre ale Uniunii Europene.
În același timp, biroul EPPO din România a transmis 56 de solicitări de asistență către alte state membre și a răspuns la 79 de cereri primite din partea partenerilor europeni.
Ce tipuri de infracțiuni investighează EPPO în România
Cea mai mare parte a activității procurorilor europeni este concentrată pe fraude cu fonduri europene în România.
Structura dosarelor aflate în investigare include:
- 288 de cazuri de fraudă privind cheltuieli fără legătură cu achizițiile publice;
- 250 de cazuri de fraudă în domeniul achizițiilor publice;
- 104 cazuri de infracțiuni conexe;
- 43 de cazuri de corupție;
- 28 de cazuri de fraudă privind TVA și taxele vamale;
- 22 de cazuri de spălare de bani;
- 21 de cazuri privind participarea la organizații criminale;
- 13 cazuri de deturnare de fonduri.
Dezvoltarea regională și agricultura, principalele domenii vizate
Analiza programelor europene afectate arată că cele mai multe investigații vizează fondurile alocate dezvoltării regionale și agriculturii.
Distribuția dosarelor este următoarea:
- 186 de cazuri în domeniul dezvoltării regionale și urbane;
- 101 cazuri privind agricultura și dezvoltarea rurală;
- 95 de cazuri în domeniul ocupării forței de muncă, coeziunii sociale și valorilor;
- 34 de cazuri care vizează Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF);
- 20 de cazuri privind programele maritime și de pescuit.
Zeci de persoane trimise în judecată și condamnate
În 2025, procurorii europeni au întocmit 20 de rechizitorii care vizează 83 de persoane. În plus, au fost derulate 36 de proceduri simplificate care au implicat alte 38 de persoane.
În total, 76 de dosare au ajuns în instanță. Judecătorii au pronunțat 18 hotărâri definitive, toate soldate cu condamnări.
Astfel, 20 de persoane au fost condamnate definitiv, fără ca vreun inculpat să fie achitat.
Active de peste 120 milioane de euro, înghețate de EPPO
Pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din fraude cu fonduri europene în România, procurorii europeni au aplicat măsuri asigurătorii importante.
În cursul anului 2025 au fost emise ordine de înghețare a activelor în valoare de 120,83 milioane de euro. Din această sumă, active în valoare de 10,83 milioane de euro au fost efectiv puse sub sechestru.
