Deținerea unei locuințe rămâne o constantă în Uniunea Europeană, însă diferențele dintre statele membre sunt mai mari decât par la prima vedere. Datele publicate de Eurostat pentru anul 2024 arată că 68% dintre europeni locuiesc într-o locuință proprietate personală, în timp ce 32% stau cu chirie. România se află în topul clasamentului, dar indicatorii privind spațiul, confortul și calitatea locuirii spun o poveste mult mai complicată.
România, lider absolut la proprietatea asupra locuinței
În 2024, 94% din populația României locuia într-o locuință proprie, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană. Următoarele poziții sunt ocupate de Slovacia (93%), Ungaria (92%) și Croația (91%).
La polul opus se află Germania, singurul stat UE în care chiriașii sunt majoritari. Aici, 53% din populație locuiește în locuințe închiriate, urmată de Austria (46%) și Danemarca (39%).
Unde locuiesc europenii
La nivelul Uniunii Europene, 51% din populație locuiește într-o casă, iar 48% într-un apartament. Restul de 1% trăiește în alte tipuri de spații, precum case plutitoare sau locuințe mobile.
În România, 63% din populație locuiește într-o casă, 36,8% într-un apartament, iar 0,2% în alte tipuri de locuințe. Casele sunt dominante în două treimi dintre statele UE, cu Irlanda în frunte, unde 90% din populație locuiește la casă. În schimb, apartamentele sunt majoritare în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%).
Spațiul disponibil: România, la coada clasamentului
Un indicator esențial al calității locuirii este numărul de camere pe persoană. Media UE este de 1,7 camere, însă România se află la limita inferioară, cu doar 1,1 camere pe persoană, la egalitate cu Slovacia.
La celălalt capăt al clasamentului se află Malta (2,2 camere), urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos (2,1 camere).
Gospodării mai aglomerate decât media UE
În 2024, numărul mediu de persoane pe gospodărie în UE a fost de 2,3, în timp ce în România media a ajuns la 2,5 persoane. Cele mai numeroase gospodării se regăsesc în Slovacia (3,1 persoane) și Polonia (2,9), iar cele mai mici în Finlanda și Lituania (1,9).
Supraaglomerarea, una dintre cele mai mari probleme ale României
Calitatea locuințelor diferă semnificativ între statele membre. 41% dintre români locuiesc în locuințe supraaglomerate, cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Media UE este de 17%, în scădere față de 19% în 2010.
În schimb, doar 7% din populația României locuiește în locuințe subocupate, adică prea mari pentru nevoile gospodăriei. Media UE este de 33%, cu valori foarte ridicate în Cipru, Irlanda și Malta.
Încălzirea locuinței rămâne o dificultate pentru peste 10% dintre români
În Uniunea Europeană, 9% din populație nu își putea menține locuința la un nivel adecvat de încălzire în 2024. În România, procentul este mai ridicat, ajungând la 10,8%. Cele mai afectate state sunt Bulgaria și Grecia (19%), în timp ce Finlanda, Slovenia și Polonia au valori sub 3%.
Prețurile locuințelor și chiriile au crescut constant
Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 53% în UE. În România, majorarea a fost de 36%, sub media europeană, dar pe fondul unei inflații ridicate, de 71%, una dintre cele mai mari din Uniune.
Chiriile au crescut cu 25% la nivelul UE, însă în România avansul a fost de aproximativ 50%, peste media europeană, dar sub nivelurile extreme din Estonia sau Lituania.
Costurile locuinței, încă sub media UE
În 2024, costurile locuinței din România reprezentau 52% din media Uniunii Europene, în creștere față de 43% în 2010. Cele mai ridicate costuri raportate la media UE au fost înregistrate în Irlanda, Danemarca și Luxemburg, în timp ce Bulgaria, Croația și Polonia au avut cele mai scăzute niveluri.
