Tensiunile din Orientul Mijlociu au început să aibă efecte directe și asupra securității regionale din Europa de Est. În acest context, Statele Unite au transmis României o solicitare privind dislocarea unor avioane de luptă și a unor militari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.
Subiectul urmează să fie analizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocat miercuri la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan.
Potrivit informațiilor relatate de Digi24, solicitarea ar avea legătură cu conflictul militar dintre Statele Unite și Iran și cu necesitatea consolidării capacităților militare din regiune.
Ședință CSAT convocată la Palatul Cotroceni
Administrația Prezidențială a anunțat că ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării va avea loc miercuri, 11 martie 2026, începând cu ora 09:30.
Pe agenda reuniunii se află mai multe subiecte importante de securitate.
Printre acestea se numără analiza situației din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului evoluțiilor din regiune asupra pieței petroliere din România, precum și analiza dislocării temporare pe teritoriul țării a unor capabilități militare.
Solicitarea Statelor Unite privind dislocarea unor avioane de luptă la baza Mihail Kogălniceanu ar urma să fie discutată în acest context.
Baza Mihail Kogălniceanu, punct strategic pentru operațiuni militare
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este considerată una dintre cele mai importante facilități militare din regiune.
Poziția sa geografică, relativ apropiată de Orientul Mijlociu, o transformă într-un punct logistic valoros pentru operațiuni aeriene sau pentru desfășurarea de trupe.
În timpul conflictului dintre Israel și Iran din vara anului trecut, avioane britanice staționate la baza Mihail Kogălniceanu au decolat din România și au participat la bombardamente asupra unor ținte din Iran. Informațiile au devenit publice abia ulterior.
În acest context, există posibilitatea ca baza din Constanța să fie utilizată din nou pentru operațiuni militare sau pentru desfășurarea unor misiuni aeriene în cazul escaladării conflictului.
Cioroianu: Poziția României explică interesul american
Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a declarat la Digi24 că interesul Statelor Unite pentru baza Mihail Kogălniceanu are legătură directă cu poziția geografică a României.
„Acest lucru înseamnă o valorificare a locului nostru pe hartă și un parteneriat cu Statele Unite, manifestat concret prin baza de la Kogălniceanu. Asta înseamnă că SUA se pregătesc în eventualitatea prelungirii conflictului din zona Orientului Mijlociu”, a afirmat Cioroianu.
Acesta a explicat că apropierea de zona conflictului poate transforma baza într-un punct logistic important pentru operațiuni militare.
„Baza noastră e relativ aproape de această zonă și poate fi folosită în cazul în care conflictul cu Iranul ar putea continua sau s-ar putea prelungi în viitorul previzibil”, a spus fostul ministru.
Cioroianu a mai subliniat că România trebuie să analizeze atent implicațiile unei astfel de decizii, însă a precizat că refuzul unei solicitări din partea SUA nu ar aduce beneficii.
„Am putea spune nu, am putea spune da, dar trebuie să vedem ce câștigăm în ambele situații. Nu câștigăm nimic dacă spunem nu. Este un parteneriat și o colaborare în cadrul NATO care nu se rezumă doar la baza de la Kogălniceanu”, a declarat acesta.
Aproximativ 1.000 de militari americani sunt dislocați în prezent în România
În prezent, aproximativ 1.000 de militari americani sunt dislocați pe teritoriul României. Cei mai mulți dintre aceștia sunt staționați la bazele militare Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
Numărul relativ redus de militari americani vine după decizia Statelor Unite de a redimensiona o parte din trupele dislocate în Europa.
La 29 octombrie 2025, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a fost informat de Washington cu privire la reducerea unei părți a efectivelor militare de pe flancul estic al NATO, în urma unei reevaluări a posturii globale a forțelor americane.
Autoritățile române au precizat atunci că decizia era anticipată și că România rămâne în contact permanent cu partenerul strategic american.
