Miniștrii Apărării din statele membre NATO se întâlnesc miercuri, la Bruxelles, pentru a analiza răspunsul comun al Alianței la o serie de incursiuni ruse recente în spațiul aerian european. Potrivit AFP, citată de News.ro, discuțiile vizează consolidarea apărării aeriene, perfecționarea regulilor militare și sprijin suplimentar pentru Ucraina.
Reacția NATO la provocările ruse: „Avem nevoie de mai mult”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis că răspunsul rapid al Alianței la incidentele recente a funcționat, dar că eforturile trebuie amplificate:
„Am făcut lucrul pentru care suntem antrenaţi, iar asta a funcţionat, dar avem nevoie de mai mult”, a declarat Rutte.
Tensiunile au escaladat în septembrie, când aproximativ 20 de drone ruse au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. NATO a doborât trei dintre ele – un eveniment fără precedent de la înființarea organizației, în 1949. Câteva zile mai târziu, trei MIG-uri rusești au fost escortate în afara spațiului aerian al Estoniei, după o incursiune de 12 minute, considerată cea mai lungă de până acum.
Operațiunea „Santinela din Est”: Consolidarea flancului estic
Ca răspuns, NATO a lansat Operațiunea „Eastern Sentry” (Santinela din Est), destinată consolidării supravegherii aeriene pe flancul estic. Totuși, mai multe state membre consideră că este nevoie de o strategie mai dură și mai multe resurse pentru a descuraja viitoare provocări din partea Kremlinului.
Planul european: Un „zid antidrone” pentru apărarea comună
Uniunea Europeană a venit cu o propunere complementară – crearea unui „zid antidrone”, menit să contracareze atacurile și incursiunile aeriene neautorizate. Inițiativa vizează un sistem unificat de detecție și neutralizare a dronelor rusești, după incidente similare în spațiul aerian al Danemarcei.
NATO sprijină ideea, însă subliniază că Alianța trebuie să rămână la conducerea acestui efort, pentru a asigura coerența între structurile europene și cele militare. „Este necesar ca UE să acționeze în coordonare cu NATO”, a precizat un diplomat citat de AFP.
Întâlnire NATO-Ucraina: Programul PURL și finanțarea armamentului
Pe agenda reuniunii se află și o întâlnire cu ministrul ucrainean Denîs Şmîhal, în cadrul Grupului de Contact pentru Ucraina. Kievul va insista asupra importanței Programului PURL, inițiat de Statele Unite, care permite achiziția de armament american prin fonduri europene.
„Acest program este vital, iar aliații trebuie să-și intensifice eforturile pentru a menține presiunea asupra Rusiei”, a declarat ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker.
Până acum, Ucraina a primit două tranșe de sprijin militar, totalizând circa 2 miliarde de dolari, finanțate de Olanda și țările scandinave. Germania și Canada au anunțat alte două tranșe de câte 500 de milioane de dolari, iar Kievul speră la o extindere rapidă a fondurilor.
Franța, deși nu participă la PURL, explorează modalități de sprijin direct, inclusiv livrarea de sisteme antiaeriene și rachete – o solicitare formulată recent de președintele Volodimir Zelenski în convorbirea cu Emmanuel Macron.
SUA analizează livrarea de rachete Tomahawk Ucrainei
Recent, președintele american Donald Trump a declarat că ia în considerare permiterea accesului Ucrainei la rachete Tomahawk, cu rază lungă de acțiune, urmând să discute subiectul vineri, într-o întâlnire cu Zelenski.
Deși nu se așteaptă un anunț oficial imediat, Whitaker a precizat că „posibilitatea unor atacuri în adâncime ar putea determina pe Vladimir Putin să-și refacă calculele”, întrucât „pune în pericol infrastructuri energetice importante din interiorul Rusiei”.
