Remus Pricopie, rectorul SNSPA: „Kremlinul defilează (politic) prin democrațiile euro-atlantice. În România, totul este… ok”

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, atrage atenția, într-o postare pe Facebook, asupra modului în care Rusia își exercită influența asupra democrațiilor euro-atlantice.

„Singurele modalități de a lupta cu extremiștii și cu agenții de propagandă rusă, pe teritoriul României, sunt să-i expui opiniei publice și să aplici legea. Din păcate, numărul celor care au curajul să o facă este foarte mic. Este adevărat, atunci când vorbești despre aceste lucruri intri în malaxorul de denigrare al rețelelor media pro-Kremlin. Aceasta este rețeta „standard”. Eu îmi asum acest lucru, dar aici cred că mult mai important ar fi să-și asume cei care candidează pentru diferite poziții politice, inclusiv cei care cer votul cetățenilor pentru a ajunge Președintele României.

Dacă nu se va schimba nimic în această direcție, dacă oamenii politici și instituțiile nu vor acționa, conform legii – așa cum a făcut instanța, în procesul AUR vs. Ioana Constantin –, mai devreme sau mai târziu, și România va cădea în cursa diversiunilor venite din Est”, avertizează Remus Pricopie.

„O țară dezbinată devine incoerentă”

În SUA, spune rectorul SNSPA, obiectivul Rusiei a fost unul bine ascuns, orientat nu pentru a crea imagine favorabilă Rusiei, ci să declanșeze ură între diferite segmente ale populației.

„O țară dezbinată devine incoerentă, atât în materie de politică internă, cât și în ceea ce privește politica externă”, explică Remus Pricopie, care semnalează că niciodată, până la acel moment, nu a fost o atât de mare tensiune între republicani și democrați.

Rectorul SNSPA oferă ca exemplu alegerile din SUA din anul 2016, când Donald Trump ar fi fost ales și cu concursul Kremlinului.

Remus Pricopie descrie un adevărat mecanism de care uzează Kremlinul, plecând de la vechile structuri KGB, care sunt adaptate la noile realități. Rusia sfârșește prin a fi prezentă în toate marile decizii care s-au luat în politica internă a țărilor occidentale.

„În Marea Britanie, fără implicarea Kremlinului, BREXIT-ul nu ar fi avut loc. În SUA, fără Putin, Trump nu ar fi câștigat alegerile, în 2016. În Franța, Marine Le Pen (finanțată masiv de Putin) nu ar fi ajuns azi în poziția de favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027. În Italia, prietenii lui Putin sunt deja la guvernare de ceva timp, Meloni fiind una dintre variantele soft ale extremismului politic, alimentat de Kremlin. Ungaria … povestea este prea bine cunoscută, ca să o mai dezvoltăm aici. În Moldova, Dodon, președintele în funcție, în urmă cu ceva timp, primea bani „la sacoșă”, direct de la Moscova, pentru a stimula mișcările anti-românești, anti-UE și anti-NATO. În Austria, am văzut ieri cum un partid fondat de fasciști, în urmă cu peste 70 de ani, a ajuns pe primul loc”, spune rectorul SNSPA.

„În România, totul este… ok”

În ceea ce privește situația din România, Remus Pricopie, folosind un ton ironic, spune că „totul este OK”, adică situația este aparent în regulă, fără amestec străin, în speță al Kremlinului.

„Nu avem politicieni, jurnaliști, oameni de afaceri, profesori universitari, (foști) ofițeri etc. implicați în acțiuni de tip KGB de destructurare a instituțiilor fundamentale ale Statului Român și preluare, chiar și parțială, a puterii. Nu avem candidați la prezidențiale care cochetează cu Estul și nici politicieni finanțați „la sacoșă”, prin intermediul unor oameni de afaceri dubioși. Totul este transparent și în binele cetățenilor români. În Parlamentul României și în Parlamentul European avem numai politicieni respectabili, care, din dragoste de țară, nu și-ar permite să acționeze ca „agenți de propagandă rusă”, spune, cu o ironie nedisimulată, Remus Pricopie.

Prin urmare, concluzionează rectorul SNSPA, recenta decizie definitivă a unei instanțe care a stabilit că un partid ar acționa împotriva intereselor României „cu siguranță este o eroare judiciară, care va fi corectată rapid, printr-o cale excepțională de atac. De asemenea, Republica Moldova și Ucraina au greșit când au îndrăznit să declare un politician român, mare patriot, persona non grata”, încheie Remus Pricopie cu referire la AUR și liderul său, George Simion.