De când Rusia a început invazia Ucrainei în urmă cu aproape un an, țările europene au primit și au înregistrat peste 8 milioane de persoane din Ucraina ca refugiați. În multe locuri, refugiații au fost primiți cu o compasiune larg răspândită, însă știrile false, campanii împotriva acestora și dezinformarea nu au ezitat să apară, a declarat Julia Smirnova de la Institutul pentru Dialog Strategic din Marea Britanie.
„Au existat știri false despre presupuse crime sau atacuri atribuite refugiaților”, a spus aceasta.
Potrivit unei analize efectuate de institutul din Marea Britanie în octombrie, care a examinat discuțiile în limba rusă despre refugiați în special pe Telegram, narațiunile diferă în funcție de grupul țintă.
Publicului din Rusia i se spune în primul rând că oamenii din Ucraina fug de presupușii „naziști” aflați la conducerea țării. Publicul din restul Europei, pe de altă parte, este făcut să creadă că refugiații sunt ingrați, predispuși la violență și periculoși, a explicat Smirnova.
Numeroase exemple în acest sens au fost colectate și de comunitatea de verificare a știrilor a Observatorului European al mass-mediei Digitale (EDMO), o asociație europeană de verificatori și experți în media.
Expertul în știri false Tommaso Canetta de la EDMO a declarat că: „Refugiații ucraineni sunt ținta dezinformarii pe mai multe niveluri. Sunt înfățișați ca fiind naziști și violenți, direcția pe care se merge este că aceștia exploatează țările care îi găzduiesc”.
Pentru a răspândi această narațiune, poveștile sunt uneori inventate și aduse în atenția publicului prin diferite metode, dar cel mai adesea aceste narațiuni ajung la publicul larg prin intermediul rețelelor de socializare.
O tehnică de răspândire a știrilor false folosește imagini autentice plasate într-un nou context.
Un astfel de exemplu a fost analizat aici: Fake news: Germania a trimis „deja” tancuri Leopard 2 în Ucraina | EuroȘtiri.ro (eurostiri.ro)
Baza de date europeană anti-dezinformare poate fi consultată aici: DISINFO DATABASE (euvsdisinfo.eu)
