O directivă europeană menită să combată corupția riscă să fie „măcelărită” de statele UE. Sub pretextul suveranității naționale și al imposibilității armonizării legislației penale, guvernele din Consiliu încearcă să elimine din textul inițial acele articole care ar deranja – și pedepsi – oficialii corupți.
“Publicul așteaptă rezultate, nu scuze birocratice”
Potrivit EuObserver, într-o ședință desfășurată miercuri, în Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European, eurodeputata liberală Raquel García Hermida-van der Walle – principalul negociator din partea Legislativului – le-a transmis colegilor săi că mandatul pe care îl au nu mai permite ambiguități: „Este clar că oamenii din toată Europa așteaptă acțiuni concrete, nu tergiversări.” În centrul discuției se află o întrebare incomodă: ar trebui ca noua directivă să se aplice și instituțiilor UE, nu doar statelor membre? Pentru Hermida-van der Walle, răspunsul este limpede: „Aceasta este o prioritate. Nu putem cere transparență altora, dar să o evităm în propria casă.”
Un scandal cu ecouri la Beijing și Bruxelles
Presiunile asupra procesului legislativ s-au intensificat în urma unei anchete lansate luna trecută de Parchetul federal din Belgia. Procurorii vorbesc despre „corupție activă în Parlamentul European”, cu suspiciuni că mai mulți eurodeputați ar fi acceptat mită de la compania chineză Huawei. Deși detaliile sunt încă sub anchetă, impactul politic e profund – și a pus reflectorul pe lipsa unor mecanisme clare de răspundere.
990 de miliarde de euro – prețul anual al corupției în UE
Problema nu se limitează, însă, la Bruxelles. Potrivit unui studiu din 2016, corupția costă Uniunea aproximativ 990 de miliarde de euro anual. În multe state membre, legislația este fie vagă, fie plină de portițe care permit ocolirea sancțiunilor. Transparency International avertizează că în Italia, spre exemplu, abuzul în serviciu a fost recent dezincriminat – un pas înapoi major în efortul european de a restabili integritatea în administrație.
Consiliul UE
La Bruxelles, acuzațiile se îndreaptă către Consiliul UE, organismul care reunește guvernele statelor membre. „Fiecare stat membru detestă această directivă dintr-un motiv sau altul”, spune Nicholas Aiossa, directorul Transparency International Bruxelles. „Germanii, de exemplu, par convinși că o armonizare penală în UE ar face planeta să iasă de pe orbită.” Aiossa subliniază că propunerea Comisiei Europene era una progresistă, întărită ulterior de Parlament: „Au fost incluse măsuri privind conflictele de interese, declarațiile de avere, „ușile rotative” (n.r. termen folosit pentru trecerea foștilor oficiali publici în funcții din sectorul privat, deseori în domenii pe care le-au reglementat anterior) și lobby-ul. Nimeni nu se aștepta ca toate aceste propuneri să obțină o majoritate în plen.”
Daniel Freund: „Vrem să-i tragem la răspundere pentru cei de sus”
Daniel Freund, europarlamentar german din partea Verzilor și membru al echipei de negociere, nu ascunde frustrarea: „Statele membre și președinția poloneză a Consiliului par surde la cererea cetățenilor de a vedea responsabilitate reală pentru corupția la vârf.” El adaugă că sarcina delegației parlamentare în continuarea negocierilor va fi să „nu lase Consiliul să golească de conținut tot ce a construit Parlamentul.”
Finalul jocului se apropie
Până în acest moment, au avut loc doar două runde oficiale de negocieri, următoarea fiind programată în curând. Obiectivul este ambițios: adoptarea directivei până la finalul anului. Dar, așa cum se conturează situația, va fi nevoie de mai mult decât bunăvoință politică. Va fi nevoie de curaj.
