Islanda respinge aderarea la UE, după ce alegătorii s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor de aderare într-un referendum consultativ. Tabăra „Nu” a obținut 52,8% din voturi, iar guvernul de la Reykjavik a anunțat că va respecta rezultatul scrutinului.
Islanda nu va relua negocierile cu UE în actualul mandat
Rezultatul final al referendumului arată o diferență de peste cinci puncte procentuale între cele două tabere. În total, 118.040 de islandezi au votat împotriva reluării negocierilor, în timp ce 105.339 au susținut revenirea la masa negocierilor cu UE.
Prezența la urne a depășit 80%, fapt considerat de premierul islandez Kristrún Frostadóttir drept un semnal important privind implicarea cetățenilor în deciziile politice ale țării.
Frostadóttir a confirmat că guvernul va respecta rezultatul referendumului, dar a precizat că subiectul va fi discutat și în Parlament.
„Vom discuta problema în Parlament; credem că este crucială. Și vom lua o decizie cu privire la ce vom face în legătură cu solicitarea. Dar acest guvern nu va continua negocierile în acest mandat”, a declarat premierul islandez.
Referendumul din Islanda a fost foarte strâns
Numărătoarea voturilor a indicat pentru o perioadă un avantaj al taberei favorabile reluării negocierilor. Situația s-a schimbat însă în ultima parte a numărării, când voturile împotriva reluării negocierilor au trecut în avantaj.
Numărarea a fost întârziată în circumscripția sud-vestică, cea mai populată, din cauza unei discrepanțe înregistrate la voturile dintr-o localitate.
Tabăra „Da” a câștigat în cele două circumscripții electorale din Reykjavik. Rezultatul nu a fost însă suficient pentru a compensa victoriile taberei „Nu” în cele trei circumscripții rurale, sud, nord-vest și nord-est, precum și în circumscripția sud-vestică.
Premierul islandez: „Este un triumf al democrației”
Kristrún Frostadóttir a evidențiat participarea ridicată la referendum și a susținut că rezultatul demonstrează interesul populației pentru viitorul țării.
„Sunt foarte mândră de rezultat; peste 80% din populație a votat. Acest lucru este foarte bine pentru Islanda”, a declarat premierul.
Șefa guvernului a afirmat că dezbaterea privind relația cu UE a inclus numeroase probleme importante pentru islandezi.
Frostadóttir a recunoscut că autoritățile se așteptau la un rezultat strâns și a descris scrutinul drept un „triumf al democrației”. Premierul a subliniat, în același timp, necesitatea ca Islanda să iasă unită din această dezbatere.
Islanda vrea să păstreze relația cu UE
Respingerea reluării negocierilor nu înseamnă că Reykjavik intenționează să se îndepărteze de Europa.
Islanda face parte din Spațiul Economic European din 1994, iar acordul îi permite să participe la piața unică europeană fără să fie membră a UE.
Premierul Kristrún Frostadóttir a susținut că populația este mulțumită de actuala relație cu UE.
„Oamenii sunt mulțumiți de SEE, de relația actuală cu UE. Aceasta este lecția pe care am învățat-o. Vom continua să consolidăm această relație”, a declarat ea.
Premierul nu a exclus o eventuală reexaminare a problemei aderării în viitor, dar a afirmat că Islanda nu poate organiza referendumuri pe această temă la fiecare doi sau trei ani.
Comisia Europeană respectă rezultatul referendumului
Comisia Europeană a transmis că respectă decizia alegătorilor islandezi.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția ia act de rezultatul referendumului și respectă decizia poporului islandez.
În același timp, Comisia a subliniat că Islanda rămâne un partener apropiat al UE.
Și președintele Consiliul European, António Costa, a transmis că UE respectă pe deplin decizia democratică a islandezilor.
Costa a reiterat că Islanda este unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE, inclusiv prin relația construită în cadrul Spațiului Economic European.
Potrivit purtătorului său de cuvânt, António Costa a schimbat mesaje cu premierul Kristrún Frostadóttir. Cei doi și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relațiilor dintre UE și Islanda.
Opoziția din Islanda salută victoria taberei „Nu”
Lidera opoziției și una dintre principalele voci împotriva reluării negocierilor, conservatoarea Guðrún Hafsteinsdóttir, a salutat rezultatul referendumului.
Aceasta a publicat pe rețelele de socializare o fotografie cu steagul islandez și mesajul: „Națiunea și-a vorbit”.
Într-o declarație pentru postul public de radio RÚV, Hafsteinsdóttir a precizat că rezultatul nu reprezintă o respingere a Europei sau a UE.
Lidera opoziției a susținut că Islanda dorește să mențină o relație strânsă cu UE, dar fără să renunțe la posibilitatea de a-și controla propriul parcurs.
Și fostul premier Sigmundur Davíð Gunnlaugsson, liderul Partidului de Centru, a salutat rezultatul referendumului. El a criticat însă modul în care s-a desfășurat campania și a susținut că unele tactici folosite nu au contribuit la o dezbatere suficient de informată.
Aproape jumătate dintre islandezi au susținut reluarea negocierilor
Rezultatul referendumului a fost primit cu dezamăgire de Mișcarea Europeană din Islanda, principala organizație pro-UE din țară.
Organizația a declarat că respectă rezultatul, dar a cerut să fie respectată și opțiunea celor 105.339 de islandezi care au votat pentru reluarea negocierilor.
Mișcarea Europeană a susținut că aproape jumătate dintre alegători au optat pentru continuarea parcursului european, despre care organizația consideră că ar fi putut oferi Islandei un mediu economic mai stabil, o influență mai mare și o poziție mai puternică în relația cu alte democrații.
Islanda a cerut aderarea la UE în 2009
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, pe fondul crizei economice care afecta puternic țara.
Negocierile au fost suspendate în 2013, după schimbarea climatului politic intern și creșterea opoziției față de apropierea de Bruxelles.
În 2015, guvernul rezultat în urma alegerilor din 2013 a anunțat că Islanda nu mai dorește să fie considerată țară candidată la aderarea la UE.
Situația a revenit în centrul dezbaterii politice în 2024, când coaliția de centru-stânga aflată la guvernare a inclus în programul său organizarea unui referendum privind reluarea procesului de aderare.
În cazul unei victorii a taberei „Da”, autoritățile promiseseră organizarea unui al doilea referendum după încheierea eventualelor negocieri dintre Reykjavik și Bruxelles. Islandezii ar fi urmat să se pronunțe atunci asupra unui eventual acord de aderare.
Pescuitul și suveranitatea, principalele teme ale dezbaterii
Discuțiile despre aderarea Islandei la UE au fost dominate de teme precum suveranitatea națională, controlul resurselor naturale și protejarea sectorului pescuitului.
Pescuitul are o importanță majoră pentru economia Islandei, iar controlul asupra resurselor piscicole a fost unul dintre principalele argumente invocate de adversarii aderării.
În campanie au fost discutate și costul vieții, situația economică și relația Islandei cu Europa.
Referendumul s-a desfășurat, de asemenea, într-un context geopolitic tensionat în regiunea nord-atlantică, inclusiv pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei.
