Cheltuielile militare la nivel mondial au crescut anul trecut la un nivel record, în condiţiile în care războiul Rusiei din Ucraina a determinat în Europa cea mai mare creştere anuală a cheltuielilor de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, a declarat luni SIPRI, un important grup de reflecţie care se ocupă de conflicte şi armament şi care are sediul la Stockholm, relatează Reuters şi AFP, potrivit News.ro.
Cheltuielile militare mondiale au crescut cu 3,7% în termeni reali în 2022, ajungând la 2.240 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 2,2% din PIB-ul global, a precizat Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) într-un comunicat. Este al optulea an consecutiv de creştere a cheltuielilor militare, la nivel global.
Însă invazia Rusiei în Ucraina, care a început în februarie anul trecut, după ani de tensiuni crescânde, a determinat ţările europene să se grăbească să îşi consolideze apărarea. Cheltuielile militare europene au crescut cu 13% anul trecut, în primul rând din cauza cheltuielilor militare făcute de Rusia şi Ucraina, dar multe ţări de pe continent şi-au mărit bugetele militare şi au planificat mai multe achizţii, pe fondul tensiunilor crescânde.
„Ne putem aştepta în mod rezonabil ca cheltuielile militare din Europa Centrală şi de Vest să continue să crească în anii următori”, spune Diego Lopes da Silva, cercetător principal al SIPRI.
La nivel global, aceste cheltuieli militare „sunt determinate de războiul din Ucraina, dar şi de tensiunile nerezolvate şi în creştere din Asia de Est” între China, pe de o parte, şi Statele Unite şi aliaţii lor asiatici, pe de altă parte, a declarat pentru AFP cercetătorul Nan Tian, unul dintre coautorii studiului.
Povara războiului pentru Rusia, Ucraina și SUA
Cheltuielile militare ale Ucrainei au crescut cu 640% în 2022, ajungând la 44 de miliarde de dolari – o treime din PIB-ul său, cea mai mare creştere anuală înregistrată vreodată în datele SIPRI, care ţine statistici din 1949. Acest total nu include sumele uriaşe reprezentate de ajutorul militar financiar oferit de Occident.
SIPRI a estimat că ajutorul militar acordat Ucrainei de către Statele Unite a reprezentat 2,3% din totalul cheltuielilor militare americane în 2022.
Deşi Statele Unite au fost de departe ţara care a cheltuit cel mai mult pe apărare, cheltuielile sale globale au crescut nesemnficativ în termeni reali.
Între timp, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu aproximativ 9,2%, deşi SIPRI atenţionează că cifrele sunt „foarte nesigure, având în vedere opacitatea tot mai mare a autorităţilor financiare” de când a început războiul din Ucraina.
Țările care investesc cel mai mult în Apărare
China investeşte masiv în forţele sale navale, pentru a-şi spori raza de acţiune până în Taiwan şi dincolo de Marea Chinei de Sud. De cealaltă parte, Japonia, dar şi Indonezia, Malaezia, Vietnamul şi Australia încearcă să ţină pasul.
Cheltuielile SUA au reprezentat anul trecut 39% din cheltuielile globale. Împreună cu China, care este pe locul 2 (13%), ele reprezintă mai mult de jumătate din investiţiile militare mondiale.
Rusia (3,9%), India (3,6%) şi Arabia Saudită (3,3%) sunt la mare distanţă.
Regatul Unit este principalul donator european în materie de apărare, pe locul şase (3,1% din totalul mondial), înaintea Germaniei (2,5%) şi a Franţei (2,4%) – cifre care includ donaţiile către Ucraina.
În Europa, ţări precum Polonia, Olanda şi Suedia se numără printre cele care şi-au crescut cel mai mult investiţiile militare în ultimul deceniu.
.Armele moderne, dar foarte costisitoare, precum avionul de luptă american F-35, explică unele dintre salturile acestor cheltuieli, aşa cum este cazul Finlandei, care a achiziţionat 64 de aeronave anul trecut.
Luna trecută, un alt raport SIPRI a arătat că importurile de arme în Europa aproape că s-au dublat (+93%) până în 2022, impulsionate de livrările masive către Ucraina, care a devenit a treia destinaţie mondială.
Situația României
Potrivit unei hărţi interactive a SIPRI, cheltuielile militare ale României s-au ridicat în 2022 la 5,2 miliarde de dolari, reprezentând 1,7 % din PIB, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,6 % faţă de anul precent.
În perioada 2013 – 2022, cheltuielile militare ale României au crescut însă cu 124 %, arată datele SIPRI.
România se numără, însă, în intervalul 2021-2022, printre ţările cu cheltuieli militare modeste în Europa. Spre comparaţie, Polonia a cheltuit 16,6 miliarde de dolari, reprezentând 2,4 % din PIB, însă cheltuielile militare ale Poloniei, în intervalul 2013-2022 au crescut cu doar 11 %.
Doar şapte din 30 de aliaţi au îndeplinit în 2022 obiectivul NATO de a avea cheltuielile militare la 2% din PIB în 2022, cu o ţară mai puţin decât în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, a arătat luna trecută şeful alianţei, Jens Stoltenberg, care a îndemnat statele membre să-şi crească mai rapid investiţiile în apărare.
Raportul NATO preciza că unii aliaţi (România, Polonia, Lituania, Letonia) au legi naţionale sau acorduri politice care prevăd ca 2% din PIB să fie cheltuit anual pentru apărare.
