Deși Bruxellesul recunoaște reformele și stabilitatea Republicii Moldova, procesul de aderare la Uniunea Europeană rămâne blocat de tensiunile politice dintre statele membre.
În raportul anual privind extinderea, ce urmează să fie publicat pe 4 noiembrie, Comisia Europeană confirmă că Moldova și Ucraina sunt pregătite să deschidă trei capitole majore de negociere, dar avertizează asupra nevoii de a continua lupta împotriva corupției – un criteriu cheie pentru orice pas înainte spre integrarea europeană.
Trei clustere pregătite pentru deschidere
Documentul, consultat de RFI, precizează că pot fi deschise clusterele privind drepturile fundamentale, piața internă și relațiile externe, iar adoptarea oficială a raportului va avea loc marți, la Bruxelles, în colegiul comisarilor europeni.
„Menținerea unui angajament ferm față de implementarea măsurilor anticorupție în domeniul statului de drept este esențială”, se arată în proiectul raportului.
Moldova, un caz de succes în Parteneriatul Estic
Potrivit Comisiei, Moldova a avansat rapid pe calea reformelor europene, reușind să-și consolideze cooperarea cu UE în ciuda amenințărilor hibride și tentativelor de destabilizare.
„Angajamentul ferm al Moldovei față de aderarea la UE a fost reconfirmat prin alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, care au adus o majoritate clar proeuropeană”, se arată în raport.
Deși Bruxellesul promisese deschiderea negocierilor în cursul acestui an, niciun progres concret nu s-a materializat până acum. În schimb, Uniunea Europeană a transmis doar semnale pozitive, precum organizarea primului summit UE–Moldova, pe 4 iulie 2025, și integrarea treptată a Moldovei în piața unică, inclusiv prin regimul „Roam like at home” ce urmează să fie aplicat din 1 ianuarie 2026.
Blocaje generate de dosarul ucrainean
Deși niciun stat membru nu se opune explicit aderării Moldovei, procesul este înghețat din cauza Ucrainei, cu care Chișinăul este evaluat în același pachet de extindere.
Mai multe capitale europene — Olanda, Franța și Ungaria — au exprimat rezerve față de deschiderea negocierilor cu Kievul. Ungaria continuă să blocheze procesul, în timp ce Olanda se opune „scurtăturilor” politice.
De altfel, Olanda rămâne consecventă cu poziția sa din 2016, când electoratul olandez a respins prin referendum apropierea Ucrainei de UE.
Parisul și Berlinul – viziuni diferite asupra viitorului extinderii
În timp ce Germania propune un statut intermediar pentru noile state candidate, Olanda a respins ideea, iar Franța insistă asupra unei „Uniuni Politice”, o anticameră europeană unde ar urma să fie plasate țările din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova.
Această soluție ar oferi un cadru de cooperare politică și economică, dar fără garanția unei aderări complete.
Totodată, statele baltice se opun ca Moldova să depășească Ucraina în procesul de extindere, temându-se că o astfel de decuplare ar „îngheța” pentru mult timp parcursul ucrainean.
Progres tehnic, stagnare politică
Deși raportul Comisiei Europene este favorabil Moldovei și recunoaște clar progresele acesteia, blocajele politice la nivelul statelor membre mențin procesul pe loc.
Prin urmare, decizia privind deschiderea negocierilor de aderare depinde exclusiv de Consiliul European, acolo unde unanimitatea rămâne greu de atins.
Până atunci, Chișinăul rămâne „elevul model” al Parteneriatului Estic, dar și victima unei extinderi europene tot mai lente și fragmentate.
