Comisia Europeană pregătește publicarea raportului anual privind statul de drept, iar Spania și Ungaria se numără printre statele membre cărora le sunt adresate recomandări importante privind consolidarea independenței justiției, transparenței instituționale și combaterii corupției. Potrivit unui proiect al documentului consultat de POLITICO, executivul european apreciază că ambele țări au înregistrat progrese limitate în domenii considerate esențiale pentru funcționarea statului de drept și solicită accelerarea reformelor.
Raportul, care urmează să fie publicat astăzi, analizează situația din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și stabilește recomandări individuale pentru fiecare dintre acestea.
Spania, criticată pentru aplicarea insuficientă a măsurilor anticorupție
În cazul Spaniei, Comisia Europeană apreciază că autoritățile au făcut doar progrese limitate în consolidarea normelor privind conflictele de interese și declarațiile de avere ale înalților funcționari publici.
Deși guvernul de la Madrid a prezentat un proiect de lege privind integritatea publică și a adoptat un plan național anticorupție, Bruxellesul consideră că aplicarea efectivă a regulilor existente nu s-a îmbunătățit în mod semnificativ.
Executivul european recomandă întărirea mecanismelor de control prin crearea unei autorități independente, cu atribuții reale de investigare și sancționare, care să asigure respectarea normelor de integritate în administrația publică.
Reforma activității de lobby rămâne o prioritate
Raportul evidențiază și lipsa unor progrese consistente în reglementarea activităților de lobby.
Potrivit Comisiei Europene, proiectul legislativ destinat creșterii transparenței în relația dintre grupurile de interese și factorii de decizie nu a fost încă aprobat de Parlamentul spaniol.
Bruxellesul recomandă finalizarea acestui proces legislativ și introducerea unui registru public obligatoriu pentru lobbyiști, măsură considerată esențială pentru consolidarea transparenței instituționale.
Raportul apare pe fondul unor anchete de corupție în Spania
Publicarea raportului are loc într-un context politic complicat pentru guvernul premierului Pedro Sánchez, marcat de mai multe dosare de corupție care implică persoane apropiate executivului.
Printre acestea se numără condamnarea fostului ministru al Transporturilor, José Luis Ábalos, într-un dosar privind atribuirea frauduloasă a unor contracte publice pentru achiziția de materiale sanitare în timpul pandemiei de COVID-19.
Totodată, fostul premier José Luis Rodríguez Zapatero este cercetat într-un dosar care vizează presupuse fapte de spălare de bani și trafic de influență în legătură cu salvarea companiei aeriene Plus Ultra în 2021. Acesta respinge acuzațiile și susține că a acționat exclusiv în calitate de consultant.
În paralel, o instanță spaniolă a decis recent că autoritățile au creat în mod necorespunzător un post în sectorul public pentru David Sánchez, fratele premierului Pedro Sánchez. Șeful guvernului a afirmat în repetate rânduri că familia sa este vizată de acțiuni judiciare motivate politic.
Raportul amintește, de asemenea, și scandalul Gürtel, unul dintre cele mai ample dosare de corupție din istoria Spaniei, în care peste 90 de foști oficiali și oameni de afaceri au fost condamnați pentru fraudarea licitațiilor publice și plata de comisioane ilegale.
Ungaria, vizată pentru lipsa progreselor în reforma justiției
În ceea ce privește Ungaria, Comisia Europeană apreciază că nu au fost înregistrate progrese în ceea ce privește transparența repartizării dosarelor în instanțele inferioare.
De asemenea, executivul european constată că autoritățile nu au implementat un mecanism predictibil și transparent pentru majorarea salariilor judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar din sistemul judiciar.
Comisia critică și lipsa unor reguli noi privind activitatea de lobby și fenomenul „ușilor rotative” („revolving doors”), prin care foști demnitari trec în sectorul privat sau invers, situație ce poate genera conflicte de interese.
În acest context, Bruxellesul recomandă adoptarea unei legislații complete care să consolideze cadrul național privind integritatea și prevenirea corupției.
Comisia Europeană recunoaște unele progrese, dar cere continuarea reformelor
Raportul evidențiază totuși că Ungaria a înregistrat evoluții pozitive în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește reforma sistemului declarațiilor de avere și măsurile privind societatea civilă.
Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră că aceste progrese nu sunt suficiente și solicită continuarea reformelor în domeniul justiției, transparenței și combaterii corupției.
Potrivit informațiilor consultate de POLITICO, recomandările sunt formulate într-un moment în care premierul ungar Péter Magyar și-a exprimat intenția de a restabili statul de drept și de a îmbunătăți relațiile dintre Budapesta și instituțiile Uniunii Europene.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze conținutul raportului înainte de publicarea sa oficială.
