Presiunea financiară asupra administrației locale a ajuns la un nivel critic, iar vulnerabilitatea comunelor și orașelor mici este mai vizibilă ca niciodată. Un audit realizat de Curtea de Conturi arată că modelul administrativ actual nu mai funcționează: majoritatea comunelor nu se pot finanța singure și depind masiv de transferurile de la bugetul central.
Comunele nu își mai pot acoperi salariile
Conform raportului, în anul 2023 doar 31% dintre cele 2.862 de comune ale țării au reușit să își plătească salariile din veniturile proprii. În 84% dintre cazuri, peste jumătate din finanțare a venit direct de la bugetul de stat.
Declinul este abrupt. În 2022, 52% dintre comune își puteau acoperi salariile din taxele colectate, iar în 2021 procentul era de 44%. Auditul confirmă că situația s-a deteriorat constant.
În cazul orașelor mici, 76% și-au acoperit în 2023 cheltuielile de personal, față de 85% în 2022 și 81% în 2021.
Consilieri mulți, reforme ignorate
În România există 40.100 de consilieri locali și 1.338 de consilieri județeni. Propunerile ACoR, SAT și SCOR privind reducerea numărului acestora au fost ignorate, semnalează Curtea de Conturi.
Capacitatea de finanțare rămâne limitată
• În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție de peste 50%.
• Cheltuielile de personal au depășit 50% din total doar în 87 de comune și într-un singur oraș mic.
• La nivel național, aceste cheltuieli reprezintă 46% din totalul cheltuielilor de personal ale administrației locale.
Lipsa serviciilor medicale esențiale
Auditul scoate la iveală și o realitate îngrijorătoare: multe comunități rurale nu beneficiază de servicii medicale de bază. În anul 2022:
• 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie
• 1.433 de comune nu aveau cabinete stomatologice
• 705 comune nu aveau farmacii
Probleme demografice grave
La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul minim de 10.000 de locuitori, adică 55% din total. În același timp, 432 de comune, reprezentând 15% din total, nu mai respectau criteriul demografic stabilit prin lege.
