România se află într-o zonă de securitate tot mai vulnerabilă, iar un raport elaborat pentru Congresul Statelor Unite atrage atenția asupra intensificării operațiunilor atribuite Rusiei pe flancul estic al NATO. Documentul include România printre cele șase state europene analizate în contextul războiului hibrid purtat de Moscova după declanșarea invaziei asupra Ucrainei.
Raportul identifică o serie de amenințări care depășesc confruntarea militară clasică. Printre acestea se numără atacurile cibernetice, sabotajul, bruiajul GPS, încălcările spațiului aerian, campaniile de dezinformare și tentativele de influențare a proceselor politice.
Autorii avertizează că aceste activități pot afecta stabilitatea internă, infrastructura critică și securitatea României și Bulgariei. În același timp, ele pot avea consecințe asupra proiectelor energetice offshore și asupra altor interese economice strategice.
România, printre țările analizate de Congresul SUA
Documentul a fost elaborat de Serviciul de Cercetare al Congresului SUA (CRS), o structură apolitică ce oferă parlamentarilor americani analize și evaluări privind probleme de interes pentru Statele Unite.
Raportul, prezentat congresmenilor la 11 august, analizează presupuse activități de război hibrid ale Rusiei în șase țări: Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, România și Bulgaria.
Toate aceste state se află pe flancul estic al NATO. Patru dintre ele sunt situate în zona Mării Baltice, iar România și Bulgaria se află la Marea Neagră.
Potrivit raportului, poziția geografică a celor șase țări le face mai expuse la anumite tactici rusești. Printre acestea se află încălcările spațiului aerian, presiunile transfrontaliere și alte efecte directe sau indirecte ale războiului din Ucraina.
Războiul hibrid al Rusiei s-a intensificat după 2022
Autorii raportului susțin că România și Bulgaria s-ar fi confruntat cu amenințări hibride rusești tot mai intense după începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Războiul hibrid presupune folosirea simultană sau succesivă a unor instrumente militare și nonmilitare. În acest caz, Rusia este acuzată că utilizează atacuri cibernetice, sabotaj, operațiuni de influență, dezinformare și alte metode pentru a-și atinge obiectivele strategice.
Raportul arată că serviciile de informații externe ale Rusiei și-au demonstrat capacitatea de a se adapta la măsurile adoptate de statele europene.
Sancțiunile, expulzarea unor ofițeri de informații, intensificarea operațiunilor militare și consolidarea activităților de contrainformații nu ar fi dus la oprirea acestor operațiuni.
Dimpotrivă, potrivit documentului, unele dintre acțiunile rusești au devenit mai agresive și prezintă un risc mai mare de a fi descoperite.
Bruiajul GPS, o problemă semnalată în Marea Neagră
Una dintre amenințările analizate în cazul României este bruiajul semnalului GPS.
Autoritățile române și bulgare au observat o creștere a numărului de incidente de bruiaj în zona Mării Negre. Raportul amintește și declarațiile făcute în 2023 de fostul șef al Statului Major al Apărării din România.
Acesta afirma atunci că Rusia bruia „activ și constant” comunicațiile GPS în apele teritoriale românești din Marea Neagră.
În Bulgaria, oficialii din domeniul apărării ar fi atribuit intensificarea fenomenului sistemelor de război radioelectronic, fără să indice public responsabilul.
Bruiajul GPS poate afecta navigația aeriană și maritimă, precum și alte sisteme care depind de semnale de poziționare prin satelit.
Dronele rusești, un risc pentru spațiul aerian al României
Un alt capitol important al raportului este dedicat incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc.
România se află în imediata apropiere a zonelor ucrainene atacate de Rusia. Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, Rusia a efectuat peste 100 de atacuri asupra unor obiective ucrainene aflate în apropierea frontierei românești după 2022.
În acest context, autoritățile române au raportat 29 de incursiuni neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian al României, precum și numeroase cazuri în care resturi de drone au fost descoperite pe teritoriul național.
Raportul CRS include și incidente produse în 2026.
Incidentul din Galați, menționat în raportul SUA
În mai 2026, o dronă de tip GERAN-2 s-ar fi prăbușit într-o clădire de locuințe din Galați. Incidentul s-a soldat cu rănirea a două persoane.
Autorii raportului menționează și reacțiile apărute ulterior în mediul online. O organizație neguvernamentală română a susținut că unele postări coordonate de pe rețelele sociale ar fi urmărit să genereze teamă în rândul populației și să pună sub semnul întrebării informațiile oficiale despre incident.
Raportul amintește și incidentele din iulie 2026. În decurs de trei zile, avioane F-16 românești au doborât drone care pătrunseseră în spațiul aerian al României. Cel puțin una dintre acestea a fost considerată de origine rusă.
În urma unor astfel de incidente, autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Rusiei și au expulzat un diplomat rus.
Atacurile cibernetice vizează instituții și alegeri
Atacurile cibernetice reprezintă o altă componentă a războiului hibrid analizat de Congresul SUA.
România și Bulgaria au fost vizate de atacuri de tip DDoS și de alte operațiuni cibernetice perturbatoare. Autoritățile și experții citați în raport atribuie aceste acțiuni unor grupări de hackeri pro-ruse.
Potrivit CRS, atacurile au vizat sisteme asociate proceselor electorale, instituții guvernamentale și infrastructură critică.
Acest tip de operațiune poate produce perturbări importante fără ca atacatorul să recurgă la un atac militar convențional.
România, țintă a campaniilor ruse de dezinformare
Raportul acordă o atenție importantă operațiunilor de influență și dezinformare.
Un studiu din 2024 citat de CRS a descris România drept „o țintă principală pentru campaniile ruse de război politic”.
Potrivit analizei, obiectivul ar fi crearea unui climat de incertitudine și anxietate, fragmentarea societății românești, diminuarea încrederii în NATO și instituțiile Uniunii Europene și reducerea sprijinului pentru Ucraina.
Autoritățile române și mai mulți observatori au acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile din România printr-o combinație de dezinformare, manipulare pe rețelele sociale și atacuri cibernetice.
Prin urmare, raportul tratează informația și spațiul digital ca pe o componentă importantă a securității naționale.
Sabotajul, o altă armă a războiului hibrid
Printre amenințările analizate se află și operațiunile de sabotaj.
În 2025, autoritățile române de informații au anunțat că au dejucat o operațiune care viza infrastructura critică. Suspectul a fost asociat cu o rețea despre care autoritățile au susținut că era controlată, prin intermediari, de serviciile de informații ruse.
CRS menționează și un dosar penal în care doi cetățeni ucraineni sunt acuzați că ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile ruse.
Cei doi sunt suspectați de tentativa de sabotaj a sediului companiei ucrainene de curierat Nova Post din București. Potrivit raportului, anchetatorii ar fi asociat cazul unui complot mai amplu, care ar fi inclus obiective din Polonia.
Și industria de apărare din Bulgaria este menționată în raport în contextul unor presupuse operațiuni de sabotaj asociate Rusiei.
De ce România este vulnerabilă la războiul hibrid
Poziția României este unul dintre principalele motive pentru care țara apare în raportul Congresului SUA.
România este membră NATO și UE, se află la Marea Neagră și are o frontieră cu Ucraina. În plus, Bucureștiul a acordat sprijin militar și politic Ucrainei și susține consolidarea descurajării NATO pe flancul estic.
Această combinație de factori face ca România să fie expusă atât riscurilor transfrontaliere, cât și operațiunilor de influență și destabilizare.
Raportul subliniază că amenințările pot avea efecte asupra infrastructurii critice, securității naționale și proiectelor energetice offshore.
Rusia încearcă să afecteze sprijinul pentru Ucraina
Oficiali europeni citați în raport consideră că Rusia utilizează războiul hibrid pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei.
Un alt obiectiv ar fi complicarea unei reacții europene comune față de politicile și acțiunile Moscovei.
În această strategie, atacurile cibernetice, sabotajul și dezinformarea pot fi utilizate împreună pentru a amplifica tensiunile interne și pentru a afecta încrederea populației în instituțiile statului.
Războiul hibrid devine astfel o formă de presiune permanentă, care poate continua chiar și în absența unei confruntări militare directe între Rusia și NATO.
Ce măsuri analizează Congresul SUA
Raportul CRS prezintă mai multe opțiuni pe care Congresul american le-ar putea analiza.
Printre acestea se află intensificarea activităților de supraveghere, organizarea de audieri și solicitarea unor rapoarte suplimentare din partea administrației SUA.
Congresul ar putea analiza, de asemenea, menținerea sau consolidarea sancțiunilor împotriva serviciilor de informații și personalului rus implicat în activități hibride.
O altă posibilitate este combinarea instrumentelor de informații, contrainformații, diplomație, sancțiuni și capacități militare.
Raportul subliniază astfel că răspunsul la războiul hibrid nu poate fi construit exclusiv prin mijloace militare convenționale.
SUA vor să monitorizeze mai atent operațiunile ruse
Legislația americană adoptată în 2026 prevede și noi instrumente de monitorizare a amenințărilor ruse.
Printre acestea se află evaluarea încălcărilor spațiului aerian NATO de către Rusia și analiza amenințării reprezentate de atacurile hibride asupra bazelor NATO, infrastructurii critice și altor obiective industriale și militare.
Congresul ar putea solicita, de asemenea, comunității americane de informații o estimare națională privind războiul hibrid și operațiunile de informații ale Rusiei.
NATO își consolidează răspunsul pe flancul estic
Alianța Nord-Atlantică a adoptat, la rândul său, măsuri pentru contracararea amenințărilor hibride.
Raportul CRS menționează că NATO a lansat în 2025 misiunile „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry”, destinate monitorizării, descurajării și combaterii unor acte de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian.
Pentru România, concluzia raportului este relevantă prin amploarea riscurilor identificate. Amenințările nu se limitează la posibilitatea unui atac militar convențional.
