Vladimir Putin ar fi dispus să discute cu președintele ales al SUA, Donald Trump, despre un posibil acord de încetare a focului în Ucraina, însă cu anumite condiții, au declarat cinci surse apropiate Kremlinului pentru Reuters.
Sursele citate de Reuters menționează că Putin ar accepta, în principiu, înghețarea conflictului pe linia frontului, ca un pas preliminar în cadrul unui acord, deși Moscova insistă că nu vor exista concesii teritoriale semnificative. În acest sens, ar putea exista loc de negociere în ceea ce privește delimitarea celor patru regiuni din estul și sudul Ucrainei – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson – pe care Rusia le revendică ca parte integrantă a Federației Ruse, dar care sunt doar parțial sub controlul forțelor sale.
În prezent, Rusia controlează aproximativ 70-80% din aceste regiuni, însă 26.000 km pătrați încă se află sub controlul trupelor ucrainene. Sursele implicate în discuții sugerează că Moscova ar putea fi dispusă să accepte retragerea din anumite zone mai mici aflate sub controlul său, cum sunt regiunile Harkov și Nikolaev, însă acest lucru depinde de condițiile stabilite în cadrul negocierilor.
În privința unui acord de încetare a focului, Putin subliniază că acesta trebuie să reflecte „realitățile” de pe teren și respinge orice posibilitate de armistițiu pe termen scurt, considerându-l o oportunitate pentru Occident de a sprijini reînarmarea Ucrainei. Acesta a subliniat recent la grupul de discuții Valdai că, în lipsa unui statut de neutralitate al Ucrainei, orice acord de pace între cele două țări ar fi imposibil de implementat pe termen lung.
De asemenea, Kremlinul se așteaptă ca Ucraina să renunțe la orice tentativă de a se alătura NATO și la prezența trupelor Alianței pe teritoriul ucrainean. În schimb, Moscova ar putea accepta o formă de garanție internațională pentru securitatea Ucrainei, inclusiv o limitare a dimensiunii forțelor armate ale acesteia și protejarea limbii ruse pe teritoriul ucrainean.
Sursele citate mai precizează că decizia președintelui Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS pentru a lovi ținte în interiorul teritoriului rus ar putea complica semnificativ negocierile, existând riscul unei escaladări periculoase a conflictului. În acest sens, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat că utilizarea acestui tip de armament reprezintă o „escaladare periculoasă din partea Statelor Unite”.
Deși nu a oferit detalii clare despre modul în care ar putea construi o înțelegere între Moscova și Kiev, Trump a subliniat în trecut că intenționează să poarte discuții directe cu Putin pentru a pune capăt războiului.
Pe de altă parte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Ucraina nu va înceta lupta până când nu va recăpăta întregul său teritoriu, inclusiv regiunile invadate și Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Însă și experți americani, inclusiv generali de rang înalt, consideră că obiectivul Ucrainei de a recuceri integral aceste teritorii este unul ambițios și poate greu de realizat.
Un acord de pace rapid, susțin analiștii, ar putea fi posibil doar dacă ambele părți ar accepta să facă concesii semnificative. Cu toate acestea, realizarea unui acord de amploare care să abordeze în mod eficient preocupările de securitate ale ambelor părți și să pună capăt conflictului ar fi o sarcină extrem de dificilă, având în vedere diferențele fundamentale de poziție între Rusia și Ucraina.
În prezent, trupele rusești controlează aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, inclusiv regiunile Donețk, Luhansk și Crimeea, dar și părți semnificative din Zaporojie și Herson. La nivel intern, Putin ar putea prezenta un eventual acord de încetare a focului ca pe o victorie, având în vedere că, prin păstrarea controlului asupra acestor teritorii, ar putea justifica „protejarea vorbitorilor de limbă rusă” și „asigurarea legăturii terestre cu Crimeea”.
