Facebook-f
blank

Pu(t)in câte puţin – New Soviet Story (II)

Acest bilanț ”roșu” al actualului regim de la Kremlin, îi îndreptățește pe mulţi să acuze Occidentul pentru pasivitatea şi oarecum tăcerea complice vizavi de abuzurile din Rusia. Dincolo de dependenţa Europei de resursele naturale ruseşti, ca explicaţie, mai există şi puterea Rusiei, care nu poate fi tratată ca Irakul lui Saddam sau Libia lui Gaddafi. Dar de aici și până la bezelele unor lideri europeni către țarul Putin e totuși cale lungă. Rămâne ca timpul să confirme sau să infirme dacă recentele bezele ale lui Trump, au fost sau nu otrăvite.

Pe de altă parte, în plan cultural există şi astăzi o complicitate mai mult sau mai puţin în surdină a unor intelectuali publici occidentali, cu stânga marxistă, care s-a închegat încă din perioada războiului rece, când URSS-ul era stindardul comunismului mondial. A existat de-a lungul timpului în sânul intelectualităţii apusene o lipsă de empatie faţă de suferinţele produse de comunism celor din Est.

E revelator în acest sens un episod evocat de Gabriel Liiceanu, care prezent cu o bursă în străinătate, în 1980, la Paris, a frecventat cursurile filozofului Jacques Derrida. La un moment dat, acesta le-a povestit studenţilor săi, peripeţiile sale dintr-o vizită în Cehoslovacia. Faptul că era urmărit de la aeroport, că peste tot a fost supravegheat, toate acestea precum şi modul cum a încercat să scape de agenţi, l-au amuzat copios pe filozoful francez, care istorisea tot calvarul unei vieţi controlate de poliţie, cu mult haz, în mijlocul unei audienţe amuzate. Însă dincolo de toate acestea, „Cartea neagră a comunismului” a apărut tot în Occident, ba chiar în Franţa, leagănul de odinioară a intelectualităţii marxiste, nedispărut total, nici azi, ceea ce dovedeşte că libertatea de opinie rămâne unul din marile atribute ale culturii occidentale, indiferent de alte scăpări.

Cât priveşte factorul politic, aici lucrurile sunt mult mai sumbre, cel mai bun exemplu în acest sens este eşecul propunerii adresate Comisiei Europene, de condamnare a crimelor comunismului. Dar oricât de cinice ar fi marile puteri occidentale, nu e vina lor, că la un moment dat, popoare precum cel rus sau al nostru sunt dispuse să accepte tirania. Ele niciodată n-o vor cunoaşte, vor vorbi la Sorbona şi Oxford despre marxism şi nimic mai mult.

Însă există și popoare mici care nu ezită în a-și apăra memoria. Un exemplu demn de toată admirația a fost dat de țările baltice care au cerut despăgubiri pentru perioada îndurată sub jugul sovietic. Ca să nu mai pomenim de Parlamentul lituanian care a aprobat o lege ce atrage pedepse pentru cei care justifică public, neagă sau diminuează rolul crimelor internaţionale, precum şi al crimelor comise de URSS şi nazişti împotriva Lituaniei. În ceea ce priveşte demersurile noastre în acest sens, la noi a avut loc doar o condamnare formală a comunismului, ceea ce spune tot, precum şi faptul că nu ne putem compara cu un popor care a plătit declararea independenţei cu intrarea tancurilor sovietice în 1990 în capitala Vilnius.

Tot unui lituanian îi datorăm o radiografie tulburătoare a bolşevismului, e vorba de Edvins Snore, un regizor care a realizat filmul documentar: ”The Soviet Story”. Povestea complicităţii bolşevico-naziste, plus demontarea mitului lui Marx cel bun, care, chipurile, ar fi fost denaturat total de bolşevici, sunt câteva din dezvăluirile acestui film. Aşa cum reiese şi din evocarea filmului, în multe pasaje ale scrierilor marxiste se vorbeşte despre popoare de categorie inferioară, gen slavii, care având un stadiu primitiv de formare istorică sunt inapte pentru revoluţie. Prin urmare se impune exterminarea lor, pe principiul că mai rău încurcă. Unde mai e aici umanismul, egalitarismul paradisiac? Probabil tot acolo unde e şi îndemnul spre violenţă către proletariatul care trebuie să-şi instaureze dictatura prin forţă şi teroare.

Cât priveşte orizonturile globale, ele nu se arată prea roz, mai degrabă au o nuanţă de roşu, având în vedere că ţaratul lui Putin se dezvoltă cu paşi mici, dar siguri, în climatul complice şi tulbure al zilelor noastre.

Ciprian BLIDARU

 

Facebook

Ciprian Blidaru

Vezi articolele autorului

Comentarii

86 de răspunsuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

REcomandate

blank
Categorii populare
EuRO Monitor
EU Analytics
Presedintia Consiliului UE
Porto-Franco
Euro Monitor
Ultimele stiri

© Europolis. Toate drepturile rezervate

Sus