Consiliul Uniunii Europene ar putea fi chemat să răspundă în fața unei instanțe germane, după ce avocatul Joachim Steinhoefel a deschis un proces de defăimare privind motivarea sancțiunilor aplicate oligarhului rus Alisher Usmanov. Cazul, aflat pe rolul Curții Federale de Justiție din Karlsruhe, ar putea crea un precedent unic în dreptul european.
Afirmațiile Consiliului UE puse sub semnul întrebării
În septembrie 2023, Consiliul UE l-a inclus pe Usmanov pe lista persoanelor sancționate, invocând legături strânse cu Kremlinul. Printre acuzațiile formulate, un pasaj susținea că omul de afaceri „ar fi acționat ca intermediar pentru Vladimir Putin și i-ar fi rezolvat problemele de afaceri”, citând o publicație Forbes.
Avocatul lui Usmanov, Joachim Steinhoefel, susține că afirmația este nefondată și că instanța din Hamburg a catalogat-o deja drept nelegală. Forbes a contestat decizia, argumentând că textul reprezintă o opinie jurnalistică, nu un fapt dovedit.
Surse media retrase sau corectate
Steinhoefel atrage atenția că și alte afirmații preluate de Consiliu au fost infirmate. Cotidianul austriac Kurier a publicat un articol potrivit căruia Putin l-ar fi numit pe Usmanov „oligarhul său preferat”, dar afirmația a fost interzisă de instanță. De asemenea, un tweet citat ca dovadă a fost ulterior șters.
Potrivit avocatului, peste 60 de hotărâri judecătorești sau angajamente obligatorii au forțat publicații și politicieni să înceteze răspândirea unor asemenea acuzații. Numeroase articole din presa europeană au fost corectate sau retrase, inclusiv unele care vizau presupuse influențe editoriale la ziarul Kommersant.
Critici la adresa verificării surselor
„Consiliul nu verifică în mod real sursele și se mulțumește cu articole neverificate, chiar și atunci când autorii recunosc ulterior că era vorba doar de opinii”, a declarat Steinhoefel pentru Euronews. Acesta acuză Consiliul că încalcă standardele impuse de jurisprudența UE, care permit folosirea materialelor de presă doar dacă acestea provin din surse independente și credibile.
„Sprijin activ” sau obligație legală?
Un alt pasaj al motivării Consiliului susține că Usmanov ar fi sprijinit politicile Kremlinului de destabilizare a Ucrainei, prin simplul fapt că deține acțiuni și plătește taxe în Rusia. Steinhoefel consideră această concluzie „o inversare perversă a drepturilor fundamentale”: „Plata impozitelor este o obligație legală, nu un act de sprijin politic. Singura modalitate de a evita o astfel de etichetă ar fi evaziunea fiscală sau abandonarea afacerilor.”
O decizie așteptată la Karlsruhe
Pentru că instanțele UE nu prevăd posibilitatea de a da în judecată instituțiile europene pentru defăimare, avocatul a încercat să aducă procesul în fața tribunalelor din Hamburg. Curtea de Apel a respins însă cauza, invocând imunitatea Consiliului.
Steinhoefel a atacat decizia, susținând că aceasta încalcă articolul 19(4) din Constituția Germaniei, care garantează dreptul cetățenilor la protecție juridică. Acum, Curtea Federală de Justiție din Karlsruhe urmează să decidă dacă procesul poate continua.
Dacă apelul va avea succes, Consiliul Uniunii Europene ar putea fi nevoit să se apere pentru prima dată într-un proces de defăimare în fața unei instanțe naționale.
