Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește luni, la Palatul Cotroceni, într-un format nou, sub conducerea președintelui Nicușor Dan. Temele abordate sunt diverse, dar centrul de greutate al dezbaterii îl reprezintă includerea evaziunii fiscale în Strategia Națională de Apărare.
Evaziunea fiscală, tratată ca vulnerabilitate de securitate
Pentru prima dată în mandatul său, președintele României convoacă ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Reuniunea de luni, 30 iunie, de la ora 12:00, are loc la Palatul Cotroceni și aduce în discuție o serie de subiecte cu impact direct asupra securității naționale. Printre acestea, se remarcă intenția administrației prezidențiale de a include evaziunea fiscală pe lista amenințărilor prevăzute în Strategia Națională de Apărare.
Conform declarațiilor anterioare ale președintelui, pierderile anuale cauzate de evaziune – estimate la 40 de miliarde de lei – justifică o implicare mai fermă a instituțiilor statului, inclusiv a serviciilor de informații, în combaterea acestui fenomen.
„Este o problemă care afectează direct stabilitatea bugetară a țării, iar implicarea tuturor instituțiilor este necesară”, a afirmat recent șeful statului.
Rezerve privind extinderea atribuțiilor serviciilor
Intenția președintelui de a include evaziunea fiscală în Strategia de Apărare a generat însă și critici. Fondatorul platformei Politică la minut, Răzvan Petri, atrage atenția asupra riscurilor asociate cu o astfel de decizie.
„Nicușor Dan riscă să facă prima mare greșeală a mandatului” dacă acordă serviciilor secrete rol activ în zona fiscală, scrie acesta.
„O astfel de măsură ar însemna că serviciile secrete primesc libertate de acțiune într-o zonă esențial civilă: colectarea taxelor. Iar acest lucru ridică două probleme majore.”
Potrivit lui Petri, prima problemă este lipsa controlului civil asupra serviciilor, „care au deja cele mai mari bugete din UE și acționează într-un cadru opac, cu mecanisme disfuncționale de răspundere”. A doua: riscul ca rețelele economice ale serviciilor, construite cu acces privilegiat la informații, să distorsioneze mediul concurențial în loc să îl curețe.
„Cum putem avea încredere că SRI și SIE vor acționa onest și nepărtinitor în combaterea evaziunii, atâta timp cât ele însele funcționează prin rețele economice paralele, greu de controlat?” – întreabă retoric fondatorul Politică la minut.
Este relevant de menționat că evaziunea fiscală a mai figurat în Strategia Națională de Apărare până în 2017, fără a produce rezultate semnificative.
Ucraina, Salina Praid și securitatea cibernetică
În cadrul ședinței CSAT vor fi analizate și alte teme de actualitate, printre care evoluția conflictului din Ucraina și posibilele implicații pentru România. Vor fi discutate contribuțiile militare ale țării pentru anul 2026, precum și scenariile privind securitatea regională în contextul agresiunii rusești.
Totodată, se va prezenta o informare privind situația de la Salina Praid, afectată recent de o inundație majoră. Evaluarea va cuprinde atât impactul asupra comunității locale, cât și posibilele efecte asupra mediului.
De asemenea, Directoratul Național de Securitate Cibernetică va oferi un raport privind activitatea desfășurată în 2024 și va contura prioritățile pentru anul viitor.
