De la 1 ianuarie, membrii Guvernului României vor prezida, timp de şase luni, lucrările structurilor sectoriale ale Consiliului UE. Astăzi, câteva date despre atribuţiile Consiliului Afaceri Generale, care are rol de coordonare, şi despre activitatea consiliilor din domeniile Justiţiei şi Afacerilor Interne, Afacerilor Economice şi Financiare, respectiv Afacerilor Externe.
Consiliul UE este organizat, pe domenii de activitate, în zece structuri distincte, dintre care Consiliul Afaceri Generale are rol de coordonare. Acesta gestionează activitatea pregătitoare a reuniunilor Consiliului European și cooperarea politică intersectorială, în direcții precum politica de coeziune, adoptarea bugetului european multianual, extinderea UE și negocierile de aderare, precum și, în contextul actual, negocierile privind Acordul de retragere a Marii Britanii din UE. Din Consiliul Afaceri Generale fac parte miniștrii pentru Afaceri Europene din statele membre, iar din partea Comisiei participă, la ședințele care se desfășoară de regulă cu o ritmicitate lunară, comisarul responsabil pentru relațiile interinstituționale.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este alcătuit din miniștrii Justiției, respectiv ai Afacerilor Interne și se reunește o dată la trei luni. Este structura abilitată în materie de cooperare judiciară, atât civilă, cât și penală, precum și în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, protejarea frontierelor și gestionarea migrației. Potrivit tratatelor europene, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca beneficiază de condiții speciale de cooperare în aceste domenii, anumite măsuri aplicându-li-se în mod specific. Iar atunci când vine vorba de legislația ce stă la baza Spațiului Schengen, la lucrări participă, în formatul comitetului mixt, și cele patru țări care, deși nu sunt membre ale Uniunii Europene, fac parte din acordul Schengen: Norvegia, Elveția, Islanda și Liechstenstein.
Unul din cele mai sensibile dosare în lucru vizează reforma politicii europene de azil. Președinția austriacă a Consiliului UE, încă în desfășurare, a pus accentul pe consolidarea Frontex (Agenția UE pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă), pentru a putea răspunde mai eficient noilor provocări în materie de securitate.
ECOFIN este acronimul Formațiunii Afaceri Economice și Financiare a Consiliului, organism responsabil pentru coordonarea politicilor economice europene și pentru normele în materie de fiscalitate și reglementarea serviciilor financiare. Lunar, se reunesc miniștrii Economiei și Finanțelor, împreună cu comisarii de specialitate. ECOFIN pregătește bugetul anual european și poziția UE la reuniunile din cadrul G20 sau cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. De asemenea, are un rol esențial în adoptarea cadrului financiar multianual, pe care trebuie să-l decidă în unanimitate pe baza propunerii elaborate de Comisie și după obținerea aprobării din partea Parlamentului European.
Atenția acestui important organism al Consiliului se concentrează și asupra legislației uniunii bancare – sistem de supraveghere și rezoluție bancară la nivelul UE, bazat pe: un cadru unic de reglementare aplicat tuturor celor 8300 de bănci europene (cadrul cuprinde și sistemul de garantare a depozitelor); mecanismul unic de supraveghere bancară (rol ce revine Băncii Centrale Europene – BCE); mecanismul unic de rezoluție (pentru băncile aflate în dificultate). Pe agenda Consiliului se află, în prezent, norme suplimentare propuse pentru reducerea riscurilor și protejarea depozitelor. Acest cadru financiar integrat – uniunea bancară – are un rol important în asigurarea stabilității financiare europene, pe baza concluziilor dureroase ale crizei economice.
Este un efort de reglementare demarat de Consiliul European încă din iunie 2012, o dată cu Raportul „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, prezentat de președintele Consiliului European și elaborat în cooperare cu președinții Comisiei, Eurogrupului și BCE. Premisa de la care s-a plecat, în situația-limită de atunci, a fost aceasta: ”Afirmăm că este imperativ să rupem cercul vicios dintre bănci și datoriile suverane”, după cum se arăta în deschiderea Declarației reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 29 iunie 2012.
Consiliul Afaceri Externe (CAE) are în sfera sa de competență politica externă, de apărare și securitate, comerțul și cooperarea pentru dezvoltare și ajutor umanitar pentru state terțe. Este singura structură care nu e prezidată de reprezentantul statului ce asigură președinția. Singura excepție de la această regulă sunt discuțiile referitoare la politica comercială comună. În rest, coordonarea este asigurată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sprijinit de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). CAE se reunește cel puțin o dată pe lună, având ca obiectiv asigurarea unei poziții unitare a UE în materie de politică externă și de apărare.
Temelia acestei cooperări este definită de ”Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate”, prezentată de Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant în exercițiu, în iunie 2016. Ulterior, la Summit-ul de la Bratislava, din septembrie 2016, liderii europeni au decis să consolideze cooperarea în aceste domenii, după care, în decembrie 2016, Consiliul European a aprobat, pe baza Strategiei globale, Planul de punere în aplicare privind securitatea și apărarea. Acest plan se axează pe trei priorități strategice: răspunsul la conflictele și crizele externe, consolidarea capacităților partenerilor și protecția UE și a cetățenilor săi. Unul din pașii esențiali a fost făcut în iunie 2017, prin lansarea cooperării structurate permanente pentru întărirea apărării și securității europene (PESCO), la care și-au anunțat participarea 25 de state membre, excepție făcând Marea Britanie, Malta și Danemarca.
- va urma
Horia Blidaru
*articol apărut pe www.adevarul.ro
