Președintele României, Klaus Iohannis, participa, în perioada 28-30 iunie, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, de la Madrid. Summitul alianței nord-atlantice, a treia reuniune de vârf din acest an – după primele două, 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar – are valențe istorice, urmând să fie luate decizii de mare importanță pentru alianța nord-atlantică.
„La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO. Aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare și modernizare a Alianței și vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianță politico-militară din istorie”, se arată într-un comunicat de presă al administrației prezidențiale.
Președintele României va participa, miercuri și joi, la reuniunile Consiliului Nord-Atlantic, care se desfășoară la nivelul șefilor de stat și de guvern, având multiple teme de discuție, printre care cea mai importantă va fi adoptarea noului concept strategic al NATO – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă, care va include și instrumentele necesare pentru implementarea acestora.
În cadrul summitului, președintele Klaus Iohannis va susține menționarea, în noul concept strategic al NATO, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică și consolidarea, pe termen lung, a apărării NATO pe flancul estic.
Concluziile reuniunii în format B9, reflectate în temele summitului de la Madrid
La summitul B9, desfășurat la București pe 10 iunie, cele nouă state estice – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria – au convenit să susțină, la summitul NATO de la Madrid, trecerea de la prezență înaintată la apărare înaintată, pe flancul estic. La o conferință de presă, susținută ieri, secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că apărarea acestui flanc estic va fi luată în considerare ca prioritară, urmând să fie consolidată, prin suplimentarea efectivelor până la 300.000 de militari. Jens Stoltenberg a explicat, întrebat fiind dacă grupurile de luptă vor fi transformate, astfel, în brigări, care ar spori numărul la peste 3.000 de militari NATO, că decizia va fi luată în funcție de particularitățile fiecărei țări în parte.
După declanșarea războiului în Ucraina de către Rusia, NATO a decis să înfiinţeze patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, pe flancul estic al alianței, alături de cele care erau deja existente din Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia – înființate în 2017.
Grupul de luptă NATO din România este compus din 1.000 de militari și este condus de Franța. Președintele francez, Emmanuel Macron a declarat, cu ocazia vizitei în România, că numărul de 500 de militari francezi, care fac parte din acest grup de luptă, dislocat la Cincu, în județul Brașov, va fi suplimentat, în perioada următoare.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a subliniat, și cu această ocazie, că summitul de la Madrid va fi unul de mare importanță pentru alianță, urmând să adopte noul concept strategic al NATO, cel actual fiind adoptat în 2010.
Laura Groșereanu
