Preşedintele Klaus Iohannis participă, astăzi și mâine, la Summitul NATO de la Vilnius, din Lituania.
Administraţia Prezidenţială a informat vineri că, la summit, care are loc într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, în al doilea an de la începerea războiului din Ucraina, liderii aliaţi vor evalua implementarea deciziilor adoptate la reuniunea de la Madrid din 2022, când a fost adoptat şi Conceptul Strategic în vigoare, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare.
Un obiectiv important vizează şi sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, precum şi realizarea de progrese concrete în direcţia aderării sale la Alianţă.
„Semnificaţia deosebită a acestei reuniuni la vârf este generată de faptul că va reflecta modul în care comunitatea euroatlantică continuă să îşi articuleze răspunsul faţă de mediul actual de securitate serios afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta se referă inclusiv la asigurarea unei prezenţe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forţe, echipamente şi capabilităţi. Totodată, cooperarea cu partenerii NATO va fi consolidată inclusiv în privinţa dialogului politic”, arăta sursa citată.
Programul Summitului include trei reuniuni la cel mai înalt nivel
Programul Summitului include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa, astăzi, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, cu participarea Suediei, ca stat invitat să adere la NATO. Discuţiile se vor concentra pe agenda curentă a Alianţei, inclusiv evaluarea mediului de securitate şi apărare marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Un alt subiect abordat va fi consolidarea în continuare a posturii de descurajare şi apărare a NATO, dar şi adaptarea şi modernizarea Alianţei în contextul de securitate actual.
Liderii aliaţi vor discuta inclusiv despre angajamentul privind creşterea investiţiilor în apărare.
Șeful statului va fi prezent, mâine, la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, la care vor participa atât Suedia, în calitate de stat invitat, cât şi partenerii din regiunea Indo-Pacificului – Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum şi preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene.
Reuniunea va aborda relaţiile NATO cu aceşti parteneri, precum şi provocările de securitate din regiunea Indo-Pacific.
Tot miercuri este preconizată participarea preşedintelui Klaus Iohannis la prima reuniune a Consiliului NATO – Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, format nou care are menirea să consolideze relaţia politică NATO – Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijinul necesar pentru avansarea aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei.
”Un nivel superior de protecţie şi apărare” pentru România
Potrivit unor surse oficiale, „deciziile adoptate la Vilnius vor fi de natură a asigura României un nivel superior de protecţie şi apărare, vor ancora solid ţara noastră în arhitectura de descurajare şi apărare Aliată şi vor demonstra concret caracterul de regiune de importanţă strategică pentru Alianţă al Mării Negre”.
Pentru postura Aliată pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, mesajul principal al summitului este acela că NATO se modernizează pentru o nouă etapă a apărării colective.
Pentru România acest lucru înseamnă o descurajare şi o apărare multi-domeniu, o nouă generaţie de planuri de apărare, un angajament pe termen lung de creştere a investiţiilor în apărare, continuarea eforturilor naţionale susţinute pentru consolidarea apărării şi întăririi contribuţiilor României la măsurile şi activităţile de descurajare şi apărare ale Alianţei, crearea în România a unui centru de pregătire a piloţilor de avioane F-16, au precizat sursele citate.
Sursele oficiale au menţionat şi că în ceea ce priveşte continuarea consacrării regiunii Mării Negre ca fiind de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, Summitul va aduce o consolidare a recunoaşterii importanţei sale strategice prin decizii concrete. Astfel, pe lângă comunicatul final al Summitului, aliaţii vor adopta separat decizii importante, precum o evaluare a rezilienţei la Marea Neagră, menită a sprijini suplimentar implementarea planurilor de apărare.
În plus, România va face paşi înspre alăturarea la Programul privind Securitatea Spaţiului Aerian în regiunea Mării Negre, derulat de către o Agenţie NATO.
Summitul de la Vilnius este primul la care Finlanda participă în calitate de membru. Summitul va valida şi dimensiunea globală a Alianţei prin participarea liderilor Japoniei, Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande.
