Marea Neagră trebuie să devină zonă de interes strategic a NATO, a subliniat, și la conferința de presă înaintea summitului de la Madrid, președintele Klaus Iohannis. Șeful statului român a spus că România a pus în discuție abordarea în privința flancul estic, cu accent pe Marea Neagră, încă de la summitul de la Varșovia, în 2016, dar că acum acest lucru este determinat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
”Zona strategică Marea Neagră este extrem de importantă pentru România. A fost meritul nostru că, la summitul din Varșovia, din 2016, s-a decis prima data elaborarea unei strategii NATO pentru zona Mării Negre. Iar acum, dacă vedem ce se întâmplă, Rusia a pornit războiul de pe mare împotriva Ucrainei din Marea Neagră, nu din altă mare. Deci, Marea Neagră este zonă de război. Nici în NATO, lumea nu este mulțumită de această situație și este clar că trebuie o abordare mult mai largă, mult mai aprofundată, drept pentru care noi am insistat foarte mult ca zona Mării Negre să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a spus că România a asigurat și continuă să asigure dotările militare pentru securizarea acestei zone.
România susține, de asemenea, consolidarea flancului estic, printr-o suplimentare a forțelor armate, dar și prin staționarea permanentă a acestora pe flancul estic și coordonarea lor prin intermediul unor planuri regionale de apărare NATO.
„Mișcările de trupe trebuie să fie corelate, iar acest lucru înseamnă un plan regional. Noi ne dorim o prezență permanentă a trupelor aliate. Majoritatea celor care vin în România, vin pe bază rotațională, adică tot timpul este cam același număr de militari, dar ei se rotesc și între națiuni, și între diferite unități militare. Noi credem că o prezență permanentă este mai potrivită în această perioadă”, a explicat președintele Klaus Iohannis, care a menționat că România a fost statul NATO care a propus înființarea planurilor de apărare în cadrul NATO, după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.
Mai mult, pe lângă suplimentarea forțelor militare, liderii reuniți la summitul de la Madrid ar putea decide ca România să beneficieze și de echipamente militare pre-poziționate, care vor fi gata să intervină, a mai spus președintele Klaus Iohannis.
„Nu vom avea doar forțe pre-alocate, adică militari care vor ști că în caz de ceva să vină în România, ci vom avea și echipamente pre-poziționate. Asta însemnând că anumite echipamente, care au o mobilitate redusă, vor fi poziționate destul de aproape ca, atunci când este nevoie de o prezență imediată a trupelor, să existe simultan și o mișcare de trupe și o mișcare de echipament. Aceste lucruri trebuie foarte bine pregătite”, a menționat președintele României.
Președintele american, Joe Biden, a anunțat, deja, în deschiderea summitului, că SUA vor trimite în România încă 5.000 de soldați NATO, care se vor adăuga la cei 2.000 deja aflați aici. Președintele Franței, țară care conduce grupul de luptă al NATO, în România, a anunțat, de asemenea, în cadrul vizitei sale, că ia în calcul sporirea efectivelor militare, care se vor adăuga la cei 550 militari francezi prezenți în România.
NATO va mări numărul trupelor cu grad înalt de pregătire armată la peste 300.000 de soldați, a anunțat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Laura Groșereanu