Președintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, că va aborda tema aderării României la spaţiul Schengen în Consiliul European de mâine, dar că nu este de așteptat că aderarea să fie inclusă în concluziile Consiliului, nefiind întrunită unanimitatea. ”Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților publice”, a precizat Klaus Iohannis.
„Este foarte clar că noi, românii, dorim să fim parte în spaţiul Schengen. Integrarea în Schengen rămâne obiectiv strategic național”, a spus şeful statului, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană – Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est.
”Voi mai explica încă o dată, în plenul Consiliului European, de ce România trebuie să devină parte din spațiul Schengen. Dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit. Nici nu cred că și-a imaginat cineva că de săptămâna trecută și până azi, Austria sau Olanda și-au schimbat atitudinea și ce nu am rezolvat săptămâna trecută în Consiliul JAI rezolvăm astăzi în Consiliul European”, a spus șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat că pentru acest obiectiv trebuie rezolvate mai întâi două probleme: atitudinea Austriei, care este rezervată, şi votul Olandei care a fost mixt – pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria, un jumătate nu. Potrivit şefului statului, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie. ”Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților publice”, a subliniat Klaus Iohannis.
”România a primit foarte mult sprijin”
„Este evident că până aici s-au făcut deja pași importanți. Doar în ultimele luni, în decursul acestui an, am reușit să convingem Olanda că România merită să intre în spațiul Schengen. Am convins Suedia care, după schimbarea de guvern, a fost foarte reticentă, că îndeplinim toate condițiile și putem să intrăm în Schegen. Am obținut noi toți, clasa politică românească, o reușită fenomenală – a fost ridicat MCV, după 15 ani. Și astfel a fost eliminată, probabil, cea mai importantă piedică politică în calea integrării în Schengen”, a explicat Klaus Iohannis.
Pe tot parcursul acestor demersuri, România a primit foarte mult sprijin, a mai spus președintele țării. „Comisia Europeană ne-a sprijinit cu expertiză, tot timpul, președinția cehă a Consiliului European, care a fost chiar foarte mobilizată în a organiza lucrurile în așa fel încât să iasă bine. Nu am ajuns încă acolo, dar s-au făcut pași importanți, nu trebuie să uităm acest lucru. În continuare, vom avea președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene și deja am purtat câteva discuții cu noul prim ministru suedez și voi continua demersurile”, a mai spus șeful statului.
„Voi avea întâlnire cu președinta Comisiei Europene care vine sâmbătă la București, unde se semnează un memorandum pentru o conectare electrică care traversează Marea Neagră, un eveniment foarte important, și atunci voi avea încă o discuție special pe tema Schengen. Voi avea întâlniri cu premierul suedez și, sigur, vom începe discuția și cu austriecii”, a precizat Klaus Iohannis.
„Nu își dorește nimeni încă un Consiliu JAI cu vot negativ”
În opinia șefului statului, următorul pas trebuie să fie o reușită pentru România. „Nu își dorește nimeni să ajungem încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ. Așa ceva nu se va mai întâmpla, fiindcă nu este bine să se întâmple de două ori astfel de abordări negative. (…) Personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023”.
Președintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că intrarea împreună cu țara vecină, Bulgaria, în spațiul Schengen este considerabil mai bună și este de preferat. „Bulgaria ar rămâne singură în fața valului migrator, care nu a încetat. Deci, noi căutăm să intrăm împreună în Schengen”, a explicat președintele Klaus Iohannis.
”Trebuie să trecem de această sincopă”
Șeful statului a susținut că votul negativ pe dosarul Schengen trebuie privit ca o sincopă în procesul aderării, și nu ca pe o respingere, evidențiind, în această privință, susținerea pe care a primit-o România din partea țărilor europene.
„E posibil să apară reacții negative la cetățeni români, dar speranța mea e că dacă abordăm procesul foarte serios și, în final, venim cu o soluție, eu sunt hotărât să vin cu o soluție, oamenii vor vedea că a fost o sincopă, nu o respingere completă a României. Dacă vorbim de respingere, să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit”, a mai afirmat Klaus Iohannis. „Nu are rost să cădem într-o depresie colectivă, care nu rezolvă absolut nimic”, a evidențiat șeful statului, întrebat fiind dacă amânarea aderării României la Schengen contribuie la creșterea euroscepticismului.
