Preşedintele Joe Biden a sosit ieri la Belfast, unde a venit să sărbătorească 25 de ani de pace în Irlanda de Nord şi să încerce să relanseze dialogul politic care este blocat de mai bine de un an, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Întâmpinat la sosire de premierul britanic Rishi Sunak, acesta a petrecut doar câteva ore în provincia britanică, înainte de a se îndrepta spre Republica Irlanda, pentru un sejur mai lung, până vineri, pe urmele strămoşilor săi materni. Înaintea acestei părţi sentimentală a călătoriei sale, o etapă mai delicată îl aşteaptă la Belfast pe preşedintele american, care a venit însoţit de Joe Kennedy, emisarul său special pentru Irlanda de Nord şi descendent al celei mai faimoase linii politice irlandezo-americane.
Prin această vizită în provincia britanică afectată de decenii însângerate, preşedintele Joe Biden semnalează atenţia pe care o acordă procesului de pace şi, mai nou, tensiunilor politice care agită Irlanda de Nord. Prioritatea sa va fi „menţinerea păcii”, a declarat Joe Biden înainte de a decola de la Washington la bordul Air Force One.
Joe Biden se întâlnește astăzi cu premierul britanic, Rishi Sunak
Preşedintele american urmează să se întâlnească miercuri, într-un mod care se doreşte a fi informal, cu liderii principalelor partide politice din Irlanda de Nord, în contextul în care instituţiile provinciei britanice nu mai funcţionează de mai bine de un an.
Preşedintele american va avea o întâlnire și cu premierul Sunak, tot în această dimineaţă, după care va susţine un discurs la Universitatea Ulster din Belfast, oraş aflat sub înaltă securitate.
După Belfast, preşedintele american se va deplasa astăzi în Republica Irlanda.
Familia preşedintelui Biden a emigrat în SUA la mijlocul secolului al XIX-lea, fugind dintr-o Irlandă devastată de foamete, ca mulţi alţii, stabilindu-se în cele din urmă în Pennsylvania. Pe măsură ce alegerile prezidenţiale din 2024 se apropie, o astfel de naraţiune rezonează cu mulţi alegători care tânjesc după visul american.
Preşedintele Biden urmează să se întâlnească joi cu premierul irlandez Leo Varadkar şi cu preşedintele Michael D. Higgins. El se va adresa, de asemenea, parlamentarilor irlandezi.
Pe 10 aprilie 1998, în Vinerea Mare, republicanii care susţineau reunificarea cu Irlanda şi unioniştii ataşaţi de Regatul Unit au convenit un acord de pace neaşteptat după negocieri intense care au implicat Londra, Dublin şi Washington. Acordul a pus capăt la trei decenii de violenţe – care au provocat 3.500 de morţi – între unionişti, majoritatea protestanţi, şi republicani, în majoritate catolici, cu implicarea armatei britanice.
