Reducerea investițiilor în apărare a lăsat Europa vulnerabilă, iar evenimentele recente arată că reacțiile întârziate nu mai sunt o opțiune. Mesajul a fost transmis clar la Paris de prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, care a cerut o schimbare rapidă de direcție în politica de securitate a continentului.
Avertismentul Danemarcei: „Reînarmarea trebuie să înceapă acum”
În cadrul unei conferințe organizate la Sciences Po, Mette Frederiksen a declarat că europenii au comis „o greșeală gravă” prin reducerea cheltuielilor militare și că șocurile politice provocate de președintele american Donald Trump demonstrează necesitatea unei reînarmări imediate.
„Trebuie să fim realiști și să vedem ce se întâmplă”, a subliniat premierul danez, referindu-se inclusiv la atacurile verbale ale lui Trump asupra Groenlandei.
Aceasta a avertizat că, dacă europenii nu vor fi capabili să se apere singuri, „în cele din urmă vor plăti cel mai mare preț”.
Dependența de SUA, o eroare strategică
Frederiksen a explicat că diminuarea bugetelor militare a fost o eroare nu doar din cauza pregătirilor militare ale Rusiei, culminând cu invazia Ucrainei, ci și pentru semnalul transmis Statelor Unite. În opinia sa, Europa a lăsat impresia că preferă să aloce fonduri pentru alte priorități și să se bazeze pe Washington în caz de criză.
„Nu în 2035, ci acum”
Prim-ministrul Danemarcei a criticat planurile NATO care vizează reînarmarea până în 2035, afirmând că acest calendar este prea lent în contextul actual. „Având în vedere ce s-a întâmplat în ultimele zile, va fi prea târziu”, a avertizat ea.
Totodată, Frederiksen a insistat că Europa nu își poate construi strategia de securitate depinzând de alții, deși are nevoie de alianțe solide. În acest context, aceasta a declarat că nu înțelege opoziția Franței față de acordul comercial UE–Mercosur, susținând că apropierea de America Latină, Canada, Africa și India face parte din strategia de consolidare a Europei.
Europa, mai puternică militar și economic
Potrivit premierului danez, consolidarea Europei nu înseamnă doar accelerarea reînarmării, ci și creșterea competitivității economice, controlul imigrației, gestionarea tranziției ecologice și menținerea unui echilibru social.
Lecțiile crizei din Groenlanda
Analizând situația din Groenlanda, Frederiksen a subliniat că valorile democratice nu pot fi niciodată compromise și că unitatea europeană este esențială pentru apărarea suveranității și a unui sistem internațional bazat pe reguli.
La rândul său, premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a descris situația drept „gravă”, afirmând că teritoriul se află „sub o presiune intensă” după declarațiile lui Trump. Acesta a precizat că autoritățile încearcă să gestioneze teama răspândită în rândul populației.
Nielsen a subliniat că Groenlanda caută parteneri care respectă democrația și statul de drept și că, în acest context, se orientează tot mai mult spre Europa. Deși a recunoscut diferențele culturale, acesta a declarat că groenlandezii „vor să facă parte” din Europa.
Totodată, premierul Groenlandei a anunțat că teritoriul este dispus să contribuie mai mult la NATO și să își asume un rol sporit în domeniul securității.
Sprijinul Franței și rolul UE în Arctica
După conferință, Mette Frederiksen și Jens Frederik Nielsen au fost primiți de președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée. Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru Danemarca și Groenlanda, precum și pentru suveranitatea și integritatea lor teritorială.
Președintele francez a menționat că mai multe state europene, inclusiv Franța, participă deja la exerciții comune de rezistență, la solicitarea Danemarcei, și a susținut o implicare mai mare a NATO în Arctica, prin intensificarea activităților de supraveghere.
„Uniunea Europeană trebuie să își joace pe deplin rolul în aceste eforturi, inclusiv prin revizuirea strategiei sale arctice în acest an”, a declarat Macron.
Acesta a pledat pentru accelerarea implementării parteneriatului strategic semnat în 2023 între Uniunea Europeană și Groenlanda, care vizează dezvoltarea unor lanțuri valorice sustenabile, în special în sectorul materiilor prime strategice.
Macron a subliniat importanța securității arctice, a combaterii interferențelor străine și a dezinformării, precum și a cooperării în lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru reducerea dependențelor strategice.
În final, președintele francez a anunțat că Franța este pregătită să își aprofundeze cooperarea cu Danemarca și Groenlanda în domenii precum securitatea, energia, educația și cercetarea, menționând că noul consulat francez din Nuuk este deja deschis, iar consulul general își va începe activitatea la începutul lunii februarie.
