Potrivit unui nou raport, romii din Europa au o speranță de viață mai mică și o rată a mortalității infantile mai mare în comparație cu populația europeană. Experții îndeamnă guvernele UE să ia măsuri cât mai urgente.
Romii sunt cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa. Se estimează că pe continentul nostru trăiesc 10-12 milioane de romi, din care aproximativ 6 milioane sunt cetățeni sau rezidenți ai UE.
Un nou raport al European Roma Grassroots Organization care documentează condițiile de viață ale comunităților de romi și sinti (termenul „rom” cuprinde diverse grupuri, inclusiv romi, sinti, kalèa, etc.) arată că acestea sunt cea mai mare și cea mai dezavantajată minoritate din Europa.
Politicianul suedez Soraya Post, un activist proeminent de etnie romă, a prezentat rezultatele organizației săptămâna aceasta, cerând reforme din partea guvernelor. Post a fost membru al Parlamentului European din 2014 până în 2019 și face parte din consiliul de administrație al unei rețele care reunește mai multe organizații de romi din 30 de țări.
Raportul notează că romii se confruntă cu un tratament semnificativ inegal în sectorul sănătății.
Unul din cinci membri ai comunității de romi suferă de boli cronice, în timp ce unul din patru nu are asigurare de sănătate.
Datele au fost extrase din mai multe studii naționale și au constatat că comunitatea de romi are dificultăți grave în accesarea serviciilor de îngrijire a sănătății în numeroase state membre ale UE.
Potrivit lui Post, cifrele arată că aceste condiții nu s-au îmbunătățit de la implementarea Cadrului strategic pentru egalitate, incluziune și participare politică pentru romi al UE din 2020.
Speranța redusă de viață și rata mortalitătii infantile au mai multe cauze
În medie, romii au o speranță de viață cu 5 până la 20 de ani mai scurtă în comparație cu alte grupuri. 55% dintre femeile rome cu vârsta de peste 50 de ani au o stare de sănătate precară, în comparație cu 29% dintre femeile ne-rome.
Romii au un acces redus la apă curentă în casele lor.
30% dintre romi trăiesc în gospodării fără apă de la robinet și aproape 50% nu au toaletă interioară, duș sau baie. Zonele defavorizate și îndepărtate în care trăiesc, de asemenea, îngreunează accesul la bunuri sau servicii de bază
Comunitatea de romi este supusă unei vulnerabilități mai mari la bolile cronice și netransmisibile, cu o speranță de viață semnificativ mai scurtă.
De multe ori persoanele de etnie romă trăiesc în așezări și tabere segregate și supraaglomerate, adesea situate în imediata apropiere a gropilor de gunoi sau în locuri îndepărtate, fără infrastructură de bază. Aceste condiții slăbesc sistemul imunitar atât tinerilor cât și bătrânilor.
De ce avem nevoie de astfel de reforme?
Starea precară a sănătății în comunitățile de romi este răspândită – și în mare măsură ignorată – în toată Europa. Unii romi sunt complet excluși de la asistența medicală, în timp ce cei mai mulți se confruntă cu ostilitatea și discriminarea în domeniul sănătății.
Majoritatea studiilor despre romi și sănătatea acestora sunt de acord că:
- Romii au o sănătate mai proastă și de condiții de viață mai nesănătoase în comparație cu majoritatea populații;
- Sunt necesare date mai bune pentru a explica decalajul de sănătate a romilor și pentru a concepe intervenții mai bune pentru a reduce acest lucru decalaj;
- Sănătatea precară a romilor este strâns legată de determinanții sociali ai sănătății
Instituțiile Uniunii Europene au subliniat de multă vreme necesitatea de a se asigura că romii – cea mai mare minoritate europeană – sunt tratați în mod egal în ceea ce privește drepturile lor fundamentale, așa cum sunt consacrate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE.
La 7 octombrie 2020, Comisia a publicat un cadru strategic al UE privind romii care stabilește o abordare cuprinzătoare bazată pe trei piloni. Această abordare este complementară măsurilor de incluziune socioeconomică a romilor marginalizați, promovând egalitatea și participarea.
Toți romii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și valorifica întregul potențial și de a se implica în viața politică, socială, economică și culturală.
