Varșovia trage un semnal de alarmă. Dezinformarea rusă devine tot mai sofisticată, iar un segment din ce în ce mai mare este direcționat către politicile de mediu ale Uniunii Europene. Paulina Hennig-Kloska, ministra poloneză pentru Climă și Mediu, a cerut marți, relatează EFE, într-o conferință susținută la Varșovia, o reacție coordonată și fermă a statelor membre UE pentru contracararea acestui fenomen.
„Nu putem rămâne pasivi. Este nevoie de educație, comunicare clară și colaborare strânsă între instituții și platformele digitale”, a declarat Hennig-Kloska, în marja reuniunii informale a miniștrilor Mediului din Uniunea Europeană. În centrul discuțiilor: lupta împotriva dezinformării și rolul noilor tehnologii în tranziția verde.
„Rusia investește miliarde în haos informațional”
Ministra le-a oferit jurnaliștilor prezenți la eveniment o estimare potrivit căreia Rusia alocă anual peste două miliarde de dolari pentru a disemina dezinformare în Europa. Mai mult de 10% din această sumă ar fi direcționată către distorsionarea narativelor privind schimbările climatice și politicile ecologice europene.
„Dezinformarea climatică nu e doar o formă de sabotaj informațional, ci un atac direct asupra credibilității și coeziunii noastre interne”, a subliniat Hennig-Kloska. A adus ca exemplu un caz recent, devenit viral, în care UE ar fi interzis chipsurile cu aromă de bacon. În realitate, măsura discutată vizează eliminarea unor substanțe toxice, nu gustul în sine. Confuzia a fost exploatată masiv în mediul online, în special pe rețelele unde publicul nu are un contact direct cu sursele oficiale ale Comisiei Europene.
Dezinformarea, uneori „neintenționată”
Ministra poloneză a recunoscut că nu tot ce pare manipulare provine neapărat din surse ostile. „Uneori, neînțelegerea legislației europene poate genera știri false chiar și fără rea-credință. Dar tocmai de aceea este important să ne concentrăm pe educație și clarificare”, a spus ea.
Participanții la reuniunea informală de la Varșovia au admis că niciun stat membru nu poate lupta singur împotriva acestui fenomen. „Avem nevoie de parteneriat între instituții europene, guverne și platforme private pentru a elimina știrile false și a restabili încrederea publicului în sursele oficiale”, a punctat Hennig-Kloska.
Tehnologiile verzi, pilonul economiei viitorului
Un alt subiect important abordat la reuniune a fost rolul noilor tehnologii în combaterea schimbărilor climatice. Potrivit ministrei, tranziția verde nu trebuie privită doar ca o provocare, ci ca o oportunitate: „Tehnologiile verzi creează locuri de muncă, stimulează inovația și demonstrează competitivitatea economiilor europene.”
Statele membre au căzut de acord asupra nevoii de a direcționa fonduri substanțiale către dezvoltarea tehnologiilor curate și de a elabora cadre legale care să le susțină. Un pas concret propus: crearea unei baze de date europene a noilor tehnologii verzi, disponibilă tuturor guvernelor UE. Scopul acesteia va fi să consolideze lanțurile de aprovizionare europene și să sporească independența tehnologică.
Adaptarea la criza climatică – o prioritate urgentă
În finalul intervenției sale, ministra poloneză a readus în discuție una dintre cele mai presante teme: adaptarea la schimbările climatice. A amintit că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar anul 2024 este deja considerat cel mai fierbinte an înregistrat vreodată.
„Schimbările climatice au efecte transfrontaliere. Inundațiile din Spania și Cehia sunt doar două exemple recente. Avem nevoie de o abordare coordonată la nivel european”, a spus Hennig-Kloska, menționând că un nou plan de evaluare a riscurilor climatice este în lucru la Comisia Europeană.
