Publicația Politico a prezentat, astăzi, într-o analiză completă, candidații pe care i-ar putea propune fiecare țară UE pentru viitoarea Comisie Europeană, analiză care a fost preluată de News.ro.
În ceea ce privește România, este vehiculat numele preşedintelui, Klaus Iohannis. Șeful statului este, însă, cotat cu perspective prea puţin probabile de a obţine un post de comisar, fiind considerat un post de mai mică importanță.
„Cu cel de-al doilea mandat care se încheie în decembrie, Iohannis este în căutarea unui post internaţional de top. Dar nu este clar dacă s-ar mulţumi cu un „simplu” post de comisar” – notează Politico, evitând să spună, cum a făcut-o în alte articole, dacă preşedintele României ar putea s-o înlocuiască pe Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.
Portofoliul dorit de România este neclar, dar coeziunea ar putea fi o opţiune, potrivit publicaţiei. În actuala Comisie Europeană, România deţine, prin Adina Vălean, postul de comisar al transporturilor.
Propunerea de comisar al României pentru viitoarea Comisie Europeană ar urma să fie făcută chiar de preşedintele Iohannis, care este afiliat politic Partidului Popular European, arată Politico.
Austria vizează portofiul pentru extindere, dorit și de Ungaria
Austria își dorește postul de comisar pentru extindere.
În Belgia, sunt mai multe nume în competiţie, printre care și premierul Alexander De Croo, iar portofoliul dorit este neclar. În prezent, țara are comisarul pentru justiţie, prin Didier Reynders.
În Bulgaria, nominalizarea viitorului comisar va fi făcută de noul prim-ministru bulgar, care va fi decis după alegeri.
În Croaţia, Dubravka Šuica, actualul comisar european pentru democraţie şi demografie, rămâne în cărţi, din partea Partidului Popular European.
Cipru își dorește portofoliul sănătății sau transporturilor.
Cehia are mai mulţi candidaţi în discuţie, iar portofoliul dorit este energie, economie, piaţă internă şi apărare.
Danemarca, care deține în prezent portofoliul pentru concurență – unul dintre cele mai importante – ar putea fi reprezentată de premierul Mette Frederiksen (Partidul Socialiştilor Europeni), care ar putea concura pentru funcția de preşedinte al Consiliului European.
Din Estonia, numele cu miză este chiar al premierului Kaja Kallas, care provine din familia politică liberală. Numele lui Kallas este vehiculat pe scară largă ca fiind următorul şef al politicii externe a UE
Finlanda este interesată de portofoliul privind competitivitatea.
Din Franţa, numele în joc sunt Thierry Breton (comisarul actual pentru piaţa internă) şi Bruno Le Maire (ministru de finanţe), ambii din familia liberalilor.
Oarece şanse de a obţine postul de comisar are însă şi Elisabeth Borne, deputat francez şi fost prim-ministru.
În cadrul eforturilor sale de a obţine autonomie strategică, Parisul urmăreşte bijuteria coroanei viitoarei Comisii: un post puternic în domeniul politicii economice/industriale, care ar putea include politica în domeniul concurenţei şi care ar putea fi vârful de lance al noului accent pus pe competitivitate de blocul comunitar.
Germania merge cu von der Leyen la șefia CE
Germania are un nume mare, Ursula von der Leyen, actuala preşedintă a Comisiei Europene, care reprezintă Partidul Popular European.
Grecia se orientează fie spre migraţie, fie pe apărare.
Portofoliul dorit de Irlanda în următoarea Comisie ţine de servicii financiare.
Şi în Italia sunt mai multe propuneri de comisari. Numele fostului prim-ministru Mario Draghi este adesea menţionat pentru funcţii de conducere europene, dar, la fel ca în cazul președintelui Iohannis, este puţin probabil ca acesta să accepte funcția de comisar european obişnuit.
Letonia mizează pe actualul comisar pentru comerţ şi vicepreşedinte al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, din familia popularilor europeni.
În Lituania, actualul ministrul de externe Gabrielius Landsbergis (Partidul Popular European) ar viza un portofoliu legat de politica externă.
Din Luxemburg apar două nume: Christophe Hansen (deputat) – Partidul Popular European şi Nicolas Schmit (actualul comisar pentru locuri de muncă şi drepturi sociale) de la Partidul Socialiştilor Europeni.
În ceea ce privește Malta, nu se ştie încă ce portofioliu va viza, dar actualul său comisar, Helena Dalli, se ocupă de Egalitate.
Olanda, care deține comisarul pentru acţiune climatică, nu a precizat ce portofoliu vizează.
Polonia vrea noul post de comisar pentru apărare
Polonia vizează viitorul post de comisar al apărării, pentru actualul ministru de externe, Radosław Sikorski (Partidul Popular European). În actuala Comisie, Polonia are portofoliul agriculturii prin Janusz Wojciechowski.
Portofoliul dorit de Portugalia în viitoarea Comisie este neclar, dar ar putea fi cel al cercetării.
Din Slovacia, actualul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, care se ocupă de acordul european pentru mediu (Green Deal), de relaţii interinstituţionale şi previziuni, din partea Partidului Socialiştilor Europeni, ar fi alegerea evidentă pentru a garanta un portofoliu cu greutate.
Portofoliul dorit de Slovenia ar trebui să fie legat de democraţie, finanţe sau concurenţă.
Din Spania vine un singur nume: Teresa Ribera, ministru al tranziţiei ecologice şi, pentru o vreme, vicepremier în guvernul spaniol condus de socialişti. Ea este, de asemenea, candidat principal pentru alegerile europene (Partidul Socialiştilor Europeni).
Spania îl are acum la Bruxelles pe Josep Borrell, care este Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate al blocului european.
Nu este clar ce post de comisar îşi doreşte Suedia în viitorul executiv de la Bruxelles. În prezent, are comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
Ungaria l-a putea păstra pe actualul comisar pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, pentru că doreşte tot portofoliul extinderii.
Nominalizarea o va face premierul naţionalist al Ungariei, Viktor Orbán, care în prezent nu are nicio afiliere politică pe scena europeană, după ce a părăsit Partidul Popular European într-o dispută pe tema statului de drept în 2021.
