Fenomenul care a pus pe jar Parisul nu mai are nevoie de explicații complicate. E suficient să ajungi în nordul capitalei ca să vezi cum comerțul ilegal cu țigări a devenit o rutină, nu o excepție. Vânzătorii își etalează pachetele în culori stridente, negociază la vedere și transformă spațiul public într-un târg permanent.
De ce proliferarea vânzătorilor ilegali nu mai surprinde pe nimeni
Explicațiile sunt deja bine conturate într-o anchetă EuNews: taxe considerate excesive, sancțiuni minimale față de cele aplicate traficului de droguri și valul migrației din 2015, care a împins mulți oameni spre activități la limita legalității. Loïc Guézo, locuitor al cartierului La Chapelle și președinte al asociației Demain, la Chapelle, spune că pentru mulți „economia de subzistență s-a transformat într-o economie criminală, iar tutunul e elementul central”.
În zone precum intrările în stații de metrou, piețe sau scări de bloc, comerțul ilegal e omniprezent. Place de la Chapelle, aflată în apropierea Bazilicii Sacré-Cœur, a devenit unul dintre epicentrele contrabandei.
Rezultate slabe ale politicilor de control
Creșterea prețului pachetului peste 10 euro nu a redus consumul, iar amenzile de 135 de euro pentru cumpărarea țigărilor ilegale nu au descurajat nici cererea, nici oferta. Statul estimează că 20 la sută din țigările fumate zilnic sunt contrafăcute, ceea ce înseamnă pierderi anuale de patru miliarde de euro. Un raport KPMG ridică cifra chiar la 9,5 miliarde.
François Pierrard, directorul observatorului Hexagone, consideră că aproape 30 la sută dintre fumători cumpără de pe piața neagră, iar pierderile reale se ridică la aproximativ șase miliarde de euro.
Când taxele împing consumatorul în ilegalitate
Criticii politicilor franceze avertizează de ani de zile că taxarea agresivă a produs efectul invers. Pierrard spune direct: „Cu cât taxele sunt mai mari, cu atât mai mulți fumători cumpără din piața paralelă”.
Philippe Alauze, președintele Confederației Buralistilor din Paris–Île-de-France, susține că statul a transformat un produs legal într-unul de prohibiție, cu rezultate devastatoare pentru comercianți.
Alternativele mai puțin nocive, eliminate înainte să fie înțelese
Deși produsele cu nicotină fără ardere ar putea reprezenta o soluție, Franța merge pe interdicții totale: țigările electronice au fost interzise, pliculețe cu nicotină vor fi eliminate complet din 2026, iar simpla deținere va fi tratată ca infracțiune.
Alauze numește această strategie „un autogol”, avertizând că alternativele trebuie reglementate, nu distruse.
Lecția suedeză: Reglementare în loc de interdicție
În Suedia, modelul este complet diferit. Statul taxează produsele în funcție de nocivitate și încurajează alternativele precum pliculețele de nicotină. Rezultatul: la finalul anului 2024, doar 4,6 la sută dintre adulți fumau zilnic, Suedia devenind primul stat din UE considerat „fără fum” după criteriile OMS.
