Comisia Europeană a aprobat varianta finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, confirmând astfel direcțiile strategice de investiții și reforme asumate de autoritățile de la București.
Subvenții suplimentare pentru autostrada A7, spitale și energie curată.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că documentele oficiale au fost deja publicate pe site-ul executivului european, iar următorul pas este aprobarea formală în cadrul reuniunii Consiliului ECOFIN.
Valoarea totală a noului plan este de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro provin din granturi nerambursabile, iar 7,84 miliarde euro din împrumuturi.
Finanțări suplimentare pentru infrastructură și eficiență energetică
În urma ajustărilor negociate cu Bruxelles-ul, România a reușit să transforme în subvenții finanțările pentru două proiecte majore:
- 2,17 miliarde de euro pentru autostrada A7,
- 1,39 miliarde de euro pentru renovarea energetică a clădirilor.
De asemenea, noul PNRR păstrează investițiile strategice în digitalizarea administrației publice, inclusiv finalizarea cloud-ului guvernamental, dar și finanțarea pentru opt unități spitalicești moderne.
O investiție nouă, introdusă la solicitarea României, prevede achiziția a 1.200 de ambulanțe pentru sistemul de urgență. Potrivit ministrului Pîslaru, până în prezent România a primit deja 10,72 miliarde de euro, reprezentând aproape jumătate din alocarea totală a planului.
România menține centralele pe cărbune până în 2029 pentru stabilitate energetică
Unul dintre cele mai importante puncte ale revizuirii PNRR privește menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune până în 2029, pentru a evita riscul unui blackout în sezonul rece.
„Este, probabil, cea mai mare victorie pe care România o putea obține în domeniul energetic. Prin această modificare, am evitat un scenariu de criză în această iarnă”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Acesta a explicat că, fără această ajustare, România ar fi fost nevoită să închidă 1.755 MW de capacitate până la sfârșitul anului, ceea ce ar fi dus la penurie energetică, importuri costisitoare și creșterea facturilor.
„Păstrăm în funcțiune centralele pe cărbune cât va fi nevoie, protejăm 4.500 de locuri de muncă și evităm scumpirea energiei la 1 ianuarie 2026”, a adăugat ministrul.
Totodată, modificarea a fost negociată astfel încât România să nu riște penalități de până la 1,8 miliarde de euro, întrucât Comisia Europeană a acordat anterior fonduri pentru înlocuirea centralelor pe cărbune cu unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare.
