48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înțelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute.
La matematică, 52% dintre elevi nu ating nivelul 2, ceea ce înseamnă că au dificultăți să recunoască modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic și să folosească noțiuni de bază pentru a găsi o soluție.
La științe, proporția elevilor aflați sub pragul minim este de aproape 46%, față de 44% în 2022.
Conform rezultatelor PISA 2025, România se află sub media OECD la toate domeniile evaluate.
„Ar trebui să șocheze autoritățile”
Profesorul și cercetătorul Mircea Miclea consideră că rezultatele PISA 2025 „ar trebui să șocheze autoritățile”. Acesta atrage atenția nu doar asupra scăderii performanțelor elevilor, ci și asupra diferențelor foarte mari dintre școlile din România.
Testarea PISA 2025 a inclus aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și regiuni economice. Evaluarea oferă o imagine comparativă asupra competențelor elevilor de 15 ani în domenii esențiale pentru educație și pentru viitoarea integrare pe piața muncii.
În cazul României, rezultatele PISA 2025 arată o deteriorare a performanțelor față de ediția din 2022.
La Științe, România a obținut 425 de puncte, în timp ce media OECD este de 484 de puncte. Față de 2022, România a pierdut șapte poziții în clasament.
La Lectură, elevii români au obținut 413 puncte, iar România a pierdut alte șapte poziții față de ediția precedentă.
La Matematică, scorul României este de 419 puncte, iar țara a coborât două poziții față de 2022.
Astfel, rezultatele PISA 2025 pentru România sunt mai slabe la toate cele trei discipline principale evaluate.
România este sub media OECD și la competențele digitale
Ediția din 2025 a testării PISA a adus și o premieră: evaluarea competențelor digitale ale elevilor.
România a obținut 442 de puncte, în condițiile în care media OECD este de 500 de puncte.
Mircea Miclea subliniază că rezultatul confirmă problema generală a sistemului educațional românesc.
„Per ansamblu, la toate disciplinele evaluate suntem sub media OECD și rezultatele s-au deteriorat și față de 2022”, a declarat profesorul.
Mircea Miclea: „Rezultatele ar trebui să șocheze autoritățile”
Profesorul Mircea Miclea consideră că rezultatele PISA 2025 ar trebui să determine autoritățile să reacționeze rapid.
Miclea susține că finanțarea educației reprezintă unul dintre factorii care trebuie analizați.
Potrivit profesorului, datele PISA indică o relație între investițiile în educație și performanțele elevilor până la nivelul unei investiții de aproximativ 85.000 de dolari pe elev pe an. România este foarte departe de acest nivel.
În opinia sa, autoritățile trebuie să înțeleagă că o creștere a finanțării poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor, în condițiile în care banii sunt utilizați eficient.
Inegalitatea dintre școli, una dintre principalele probleme
Dincolo de scorurile obținute de elevi, profesorul Mircea Miclea atrage atenția asupra unei alte concluzii importante a PISA 2025.
România se află printre primele 10 țări și regiuni economice dintre cele 91 participante în ceea ce privește inegalitatea dintre școli.
Potrivit datelor prezentate de Miclea, aproximativ 50% din variația performanțelor elevilor este explicată de școala pe care aceștia o frecventează.
Cu alte cuvinte, calitatea școlii poate avea o influență foarte mare asupra rezultatelor elevilor.
„Nu e vorba de mintea lor, că unii ar fi mai proști și alții mai deștepți, ci de calitatea școlilor”, a explicat profesorul.
Miclea consideră că diferențele dintre școlile avantajate și cele dezavantajate trebuie reduse prin investiții și politici educaționale dedicate.
Diferențele dintre școli pot amplifica inegalitățile sociale
Profesorul avertizează că diferențele dintre școli nu rămân doar în interiorul sistemului de educație.
În opinia sa, inegalitatea educațională se poate transforma ulterior în inegalitate economică și socială. Elevii care beneficiază de școli performante și de un mediu familial favorabil pot avea acces la oportunități foarte diferite față de cei care provin din medii dezavantajate și frecventează școli cu rezultate mai slabe.
Miclea consideră că această evoluție poate produce „falii sociale” și susține că problema trebuie privită inclusiv din perspectiva securității naționale.
„Această creștere a inegalității” reprezintă, în opinia sa, un risc pentru coeziunea societății.
Diferențele dintre școli explică fenomenul „vizelor de flotant”
Rezultatele PISA 2025 pot explica, în opinia lui Mircea Miclea, și presiunea exercitată de părinți pentru înscrierea copiilor la anumite școli.
Atunci când părinții percep diferențe importante între școli, este firesc ca aceștia să încerce să își înscrie copiii la unitățile de învățământ considerate mai performante.
Miclea susține că problema nu poate fi rezolvată prin combaterea fenomenului „vizelor de flotant”, ci prin reducerea diferențelor dintre școli.
Una dintre soluțiile propuse de profesor este crearea unei platforme naționale de învățare, cu lecții realizate de cei mai buni profesori din România.
Resursele ar urma să fie disponibile elevilor din toate regiunile, inclusiv celor din mediul rural și din școlile dezavantajate.
Mircea Miclea propune schimbarea Evaluării Naționale
Profesorul consideră că Evaluarea Națională ar trebui să fie apropiată de modelul utilizat de PISA.
Propunerea sa include patru componente principale: Științe, Limba și literatura română, Matematică și Competențe Digitale.
Miclea susține și utilizarea celor șase niveluri de competență folosite de PISA, pentru ca România să poată compara mai ușor rezultatele evaluărilor naționale cu cele internaționale.
Profesorul amintește că o astfel de abordare a fost prevăzută în trecut în legislația educației, însă nu a fost aplicată în forma propusă.
Lectura, unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate
Mircea Miclea consideră că evoluția competențelor de lectură reprezintă unul dintre cele mai grave semnale din rezultatele PISA.
Profesorul face referire la o scădere a scorului de la 500 de puncte în 2010, la 482 de puncte în 2022 și apoi la 463 de puncte.
Problema nu este doar citirea mecanică. Testarea PISA urmărește în special capacitatea elevilor de a înțelege și interpreta texte, de a identifica informații relevante și de a construi argumente.
Potrivit lui Miclea, elevii întâmpină dificultăți tot mai mari în parcurgerea textelor lungi, care presupun menținerea și corelarea mai multor informații.
Profesorul avertizează că scăderea competențelor de lectură poate afecta gândirea logică și gândirea critică.
Miclea avertizează asupra vulnerabilității la manipulare
Declinul competențelor de lectură poate avea consecințe dincolo de școală.
Cercetătorul susține că o persoană care întâmpină dificultăți în înțelegerea și interpretarea textelor complexe poate fi mai vulnerabilă la manipulare și dezinformare.
În opinia sa, deteriorarea capacității de a analiza texte afectează inclusiv capacitatea de a verifica argumente, de a identifica dovezi și de a distinge informațiile credibile de cele false.
Profesorul descrie această evoluție drept trecerea de la o societate „literată” la una „post-literată”.
Rezultatele PISA pot afecta și economia României
Performanțele educaționale au implicații și pentru economie, consideră Mircea Miclea.
Un sistem educațional care produce rezultate mai slabe poate afecta disponibilitatea unei forțe de muncă bine pregătite pentru domeniile cu valoare adăugată ridicată.
În acest context, profesorul avertizează că România ar putea deveni mai puțin atractivă pentru investițiile în domenii de înaltă tehnologie.
„Nu investești, de regulă, într-o țară în care vezi că competențele cetățenilor sau ale celor care vor intra pe piața muncii din țara respectivă sunt din ce în ce mai slabe”, a afirmat Miclea.
Potrivit acestuia, rezultatele educației sunt strâns legate de nivelul de dezvoltare și de bunăstarea economică a unei țări.
Turcia și Austria, exemple pentru România
În analiza sa, Mircea Miclea indică Turcia și Austria drept două exemple care ar trebui studiate de autoritățile române.
Potrivit profesorului, Turcia a urcat 15 poziții între 2022 și 2025, în timp ce Austria a avansat șapte poziții.
În schimb, România a pierdut poziții la mai multe dintre domeniile evaluate.
Miclea consideră că autoritățile române ar trebui să analizeze politicile aplicate în statele care au reușit să își îmbunătățească performanțele.
Profesorul recomandă, de asemenea, analizarea sistemelor educaționale din Asia, unde rezultatele la Științe, Matematică și Lectură sunt mult peste media OECD.
