Alegerile pentru Parlamentul European vor fi câștigate – conform estimărilor – de Populari (PPE, centru-dreapta), care ar urma să dețină 184 de mandate – cu 10 mandate mai mult decât în actualul mandat.
Cele mai multe voturi vin din Spania și Polonia, în care partidele de centru-dreapta au câștigat detașat alegerile din 9 iunie. În Spania, Partidul Popular a devansat Socialiștii premierului Pedro Sanchez – 22 de mandate (din cele 66 ale țării), iar în Polonia, coaliția premierului Donald Tusk și-a adjudecat scrutinul european în fața naționaliștilor de la Lege și Justiție (PiS).
În urma scorului, Ursula von der Leyen, candidat al PPE, ar avea șanse, matematic, să câștige al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene.
Socialiștii (S&D, de centru-stânga), își păstrează locul al doilea în legislativul european – cu o proiecție de 135 de mandate. Deși se mențin ca a doua forță politică în PE, Socialiștii au pierdut, de fapt, 4 mandate față de legislatura trecută.
O înfrângere zdrobitoare au suferit-o în Germania, acolo unde partidul cancelarului Olaf Scholz (SPD) s-a clasat abia pe locul al treilea – fiind devansat de partidul de extremă dreapta, Alianța pentru Germania.
Renew Europe (liberali) se clasează pe locul al treilea în forul european, cu 83 de mandate, înregistrând o pierdere de 19 mandate – după pierderea alegerilor în Franța, unde blocul lui Emmanuel Macron, Renaissance, e pe locul doi, mult în urma partidului de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen, Rassemblement National.
În schimb, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (dreapta naționalistă) se preconizează că va obţine 72 de mandate, cu 3 mandate mai mult. Cel mai mare sprijin a venit din Italia, unde partidul de dreapta al premierului Giorgia Meloni a obţinut cel mai mare scor, estimat la aproximativ 28%.
De asemenea, se aşteaptă ca dreapta naționalistă să câştige și în Ungaria.
Grupul de extremă dreapta Identitate şi Democraţie va lua, potrivit estimărilor, un număr de 58 de mandate, cu 9 mandate mai mult decât în legislatura precedentă.
Extrema dreaptă, în ascensiune
Franţa a condus această tendinţă spre dreapta radicală, cu o victorie zdrobitoare a Rassemblement National (de extremă dreapta), care l-a determinat pe preşedintele Macron să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate.
Primele rezultate arată că Rassemblement National va obţine aproximativ 32% din voturi, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Macon – care ar avea un scor de 15%.
Extrema dreaptă este în ascensiune în Parlamentul European, după ce a dominat alegerile din mai multe țări. În Austria, Partidul Libertății (FPÖ) a câștigat, la câteva procente distanță în fața partidului de centru-dreapta al cancelarului Karl Nehammer, devenind principala forță politică a țării.
Alternativa pentru Germania a învins Socialiștii în Germania, iar în România, partidul AUR s-a clasat pe locul doi, cu 14%, potrivit exit poll-ului, după Alianța PSD-PNL. AUR intră, astfel, în Parlamentul European, unde ar putea avea 5 mandate.
De asemenea, în Olanda, Partidul pentru Liberate (PVV), formaţiunea de extremă dreapta a lui Geert Wilders, a ieșit pe locul al doilea – câștigând 7 mandate, față de unul, cât a avut în 2019.
Împreună, partidele radicale de dreapta ar reprezenta, teoretic, al doilea cel mai mare bloc din Parlamentul European.
