După luni de dispute politice și lobby intens din partea marilor corporații, comisia juridică a Parlamentului European a aprobat o revizuire semnificativă a legislației care reglementează raportarea sustenabilității și diligența corporativă în Uniunea Europeană. Decizia, noteaza EuObserver, marchează o schimbare majoră de direcție în politica UE privind companiile responsabile și impactul lor asupra mediului și drepturilor omului.
Pragurile pentru companii, ridicate de patru ori
Propunerea eurodeputatului Jörgen Warborn (Partidul Popular European) prevede modificarea Directivei raportării privind sustenabilitatea corporativă (CSRD), astfel încât aceasta să se aplice doar firmelor cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 450 milioane de euro, față de pragul anterior de 250 de angajați.
În paralel, Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD) — introdusă în 2024 pentru a obliga firmele să raporteze efectele asupra mediului și drepturilor omului — ar urma să se aplice exclusiv corporațiilor foarte mari, cu peste 5.000 de angajați și venituri de cel puțin 1,5 miliarde de euro.
Votul a fost clar: 17 pentru, 6 împotrivă și 2 abțineri. Potrivit profesorului Andreas Rasche de la Copenhagen Business School, aceste modificări ar reduce aplicabilitatea directivelor cu 90% și 70%.
Firmele scapă de planurile obligatorii de tranziție climatică
Compromisul adoptat elimină și obligația companiilor de a elabora planuri de tranziție climatică. În schimb, acestea vor putea decide singure ce aspecte sunt considerate „relevante” pentru activitatea lor, în cadrul unui sistem complet bazat pe risc.
Dispare răspunderea civilă unică la nivelul UE
Una dintre cele mai contestate schimbări este eliminarea regimului de răspundere civilă comună la nivelul Uniunii Europene. În absența acesteia, aplicarea legii va reveni instanțelor naționale, ceea ce va genera 27 de cadre juridice diferite, în locul unui mecanism unic european.
Inițial, eurodeputații social-democrați (S&D) s-au opus acestei măsuri, însă au cedat după avertismentele PPE că, în caz contrar, ar putea apela la sprijinul extremei drepte. Decizia a provocat demisia negociatoarei Lara Wolters, care a declarat:
„În ultimii cinci ani am luptat pentru companii responsabile, care respectă oamenii și planeta. Nu voi înceta niciodată să lupt împotriva injustiției și pentru valorile în care cred.”
Reacții și presiuni politice
Eurodeputatul Warborn a susținut decizia, afirmând că aceasta reflectă realitatea economică:
„Aceasta este situația cu care companiile sunt obișnuite. Este rezultatul pe care și l-au dorit în urma votului.”
În schimb, organizația Climate Action Network Europe a criticat ferm decizia, numind-o „o victorie clară pentru marile companii petroliere”, după luni de lobby din partea Exxon, TotalEnergies și Siemens.
Următorii pași: Votul final și negocierile trilaterale
Textul compromis va fi supus votului în plenul Parlamentului European, înainte de a intra în negocieri trilaterale cu Consiliul și Comisia Europeană, care va acționa ca mediator. Prima întâlnire este programată pentru săptămâna viitoare.
Între timp, Franța și Germania se confruntă cu presiuni intense pentru abolirea completă a CSDDD, în condițiile în care președintele Emmanuel Macron și cancelarul Friedrich Merz s-au pronunțat deja în favoarea eliminării legii.
