În ultimele luni, tensiunile dintre Bruxelles și Budapesta au ajuns într-un punct în care conflictele nu mai pot fi ignorate nici măcar de cei mai indulgenți observatori europeni. Parlamentul European a decis marți să ducă lucrurile mai departe și să ceară statelor membre avansarea procedurii de retragere a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE, într-un demers rar folosit și cu implicații politice majore.
Rezoluția Parlamentului European și acuzațiile privind deriva democratică
Potrivit rezoluției adoptate cu 415 voturi pentru, 193 împotrivă și 28 de abțineri, Ungaria ar fi ajuns într-un stadiu de „colaps al democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale”. Eurodeputații acuză guvernul condus de Viktor Orban de instalarea „unui regim hibrid de autocrație electorală” și de eforturi sistematice de a submina valorile UE, descrise ca fiind un angajament obligatoriu pentru toate statele membre.
Inițiatoarea documentului, Tineke Strik, a criticat lipsa de reacție a guvernelor europene, afirmând că acestea „au stat cu mâinile încrucișate în timp ce un guvern tot mai autocratic a distrus drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”.
Rezoluția explică și drumul procedural: suspendarea dreptului de vot necesită unanimitate, dar declararea existenței unui „risc clar de încălcare gravă a principiilor fundamentale” are nevoie doar de o majoritate de patru cincimi, ceea ce permite avansarea procesului.
Reacțiile opoziției din Parlamentul European
Aproape 200 de eurodeputați au votat împotriva rezoluției, inclusiv membrii grupului Patrioți pentru Europa, formațiune impulsionată chiar de Viktor Orban. Aceștia susțin că Ungaria este atacată pentru refuzul de a trimite arme Ucrainei, pentru opoziția față de migrația ilegală și pentru respingerea introducerii „ideologiei de gen” în educație. Grupul a reamintit că domenii precum politica externă, protecția copilului sau sistemul judiciar rămân prerogative ale statelor membre.
Conflictul Budapesta–Bruxelles și blocarea fondurilor europene
Viktor Orban se află într-o confruntare constantă cu Comisia Europeană, care o acuză de încălcarea statului de drept prin politici ce vizează migranții ilegali, comunitatea LGBT și rolul instanțelor europene. Refuzul Ungariei de a susține Ucraina și adoptarea unei legislații care limitează finanțarea externă a ONG-urilor și a presei au amplificat conflictul.
În replică, Comisia Europeană a blocat PNRR-ul Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, și a activat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune. Doar o treime a fost deblocată la finalul lui 2023, într-un moment în care Budapesta amenința să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.
Alegerile din 2025 și presiunea asupra lui Viktor Orban
Ungaria se îndreaptă către alegeri legislative în primăvara anului viitor, iar partidul Fidesz este provocat de noua formațiune pro-europeană Tisza, fondată de Peter Magyar, fost aliat al lui Orban devenit unul dintre cei mai vocali critici ai guvernului.
