Într-un context în care fraudele fiscale pun sub semnul întrebării integritatea bugetului UE, Parchetul European Antifraudă (EPPO) a raportat rezultate impresionante pentru anul 2024. Conform raportului anual publicat recent, instituția a demarat 2.666 de investigații, vizând fraude fiscale în valoare totală de 24,8 miliarde de euro – o creștere de 22,5% față de anul precedent.
Raportul evidențiază că aproximativ 13,15 miliarde de euro din suma totală investigată sunt legate de fraude transfrontaliere în domeniul TVA, activități care implică frecvent rețele infracționale sofisticate. Aceste descoperiri aduc în prim-plan realitatea crudă a unei criminalități economice mult mai extinse decât se anticipase inițial.
Procurorul-șef european, Laura Kovesi, a subliniat în mod vehement necesitatea unei restructurări a capacităților EPPO. „După trei ani de activitate intensă, care au scos la iveală un nou continent al infracțiunii, capacitatea EPPO trebuie să se adapteze la realitatea de pe teren”, a declarat aceasta într-un comunicat. Inițial proiectat pentru a combate infracțiuni de nișă, EPPO se confruntă acum cu provocări majore, iar autoritățile europene sunt chemate să investească în extinderea și modernizarea acestei structuri.
În plus, raportul indică faptul că, în 2024, instituția a reușit să înghețe active în valoare de 849 de milioane de euro – o sumă care, înainte de pronunțarea definitivă a cauzelor, reprezintă aproape de 11 ori bugetul alocat EPPO pentru anul respectiv. În paralel, peste 1.500 de anchete au fost deschise pentru dosare ce implică aproximativ 13 miliarde de euro în fraudă fiscală, iar activitatea instituției este așteptată să continue să crească, datorită îmbunătățirii mecanismelor de detectare a fraudelor la nivel european.
Un segment notabil al investigațiilor a vizat fondurile de redresare post-pandemie. Astfel, 311 cazuri au fost identificate, afectând în total aproximativ 2,8 miliarde de euro din bugetul public – o cifră care se estimează că va crește în contextul implementării accelerate a acestor plăți. În ierarhia priorităților, fondurile de redresare se situează pe locul al treilea, după programele de dezvoltare regională/urbană și cele din domeniul dezvoltării agricole și rurale.
Cifrele privind plângerile primite nu lasă loc de interpretări: peste 70% din cele 6.547 de reclamații au venit de la persoane fizice, iar aproximativ 27% din acestea s-au înregistrat la nivelul autorităților naționale, restul fiind atribuite instituțiilor europene.
Pe plan juridic, EPPO a înregistrat 205 rechizitorii în instanțele naționale – o creștere de 47% față de 2023 – și a transmis 161 de ordine de anchetă și solicitări de asistență judiciară reciprocă către țări din afara sferei EPPO, consolidând astfel cooperarea internațională în lupta împotriva fraudei fiscale.
