Papa Leon al XIV-lea a cerut joi liderilor mondiali să dea dovadă de responsabilitate, îndemnând comunitatea internațională să se concentreze asupra mulțimilor din întreaga lume care se confruntă cu foametea, războaiele și mizeria.
Adresându-se ceremoniei globale a Zilei Mondiale a Alimentației, care a marcat și cea de-a 80-a aniversare a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, la sediul său din Roma, pontiful american a îndemnat comunitatea internațională să nu se uite în altă parte atunci când se confruntă cu urgențe alimentare mondiale.
Papa a menționat deschis conflictele din Ucraina și Gaza, precum și din Haiti, Afganistan, Mali, Republica Centrafricană, Yemen și Sudanul de Sud.
Papa Leon a citat datele ONU care arată că aproximativ 673 de milioane de oameni nu mănâncă suficient în fiecare zi.
„Nu ne mai putem amăgi crezând că consecințele eșecurilor noastre îi afectează doar pe cei care sunt ascunși”, a spus el. „Chipurile înfometate ale atâtor oameni care încă suferă ne provoacă și ne invită să ne reexaminăm stilurile de viață, prioritățile și modul nostru general de a trăi în lumea de astăzi.”
„Trebuie să ne însușim suferința lor”, a concluzionat el în engleză, după ce a ținut cea mai mare parte a discursului său în spaniolă.
Leon a condamnat, de asemenea, utilizarea foametei ca armă de război, dar nu a numit niciun conflict sau regiune specifică.
„Într-o perioadă în care știința a prelungit speranța de viață, a permite milioanelor de ființe umane să trăiască și să moară lovite de foame este un eșec colectiv, o deraiere etică, o ofensă istorică”, a spus el.
Avertismentul Papei Leo vine în contextul în care agențiile ONU de ajutor alimentar se confruntă cu reduceri severe de finanțare din partea principalilor lor donatori, care riscă să le afecteze operațiunile în țări cheie și să forțeze milioane de oameni să ajungă la niveluri critice de foame.
Programul Alimentar Mondial, în mod tradițional agenția ONU cu cea mai mare finanțare, a declarat într-un nou raport publicat miercuri că finanțarea sa din acest an „nu a fost niciodată mai dificilă” – în mare parte din cauza cheltuielilor reduse din partea SUA sub administrația Trump și a altor donatori occidentali importanți.
