Alegerile prezidențiale din România, aflate în plină desfășurare, sunt marcate nu doar de competiția între candidați, ci și de o realitate îngrijorătoare: spațiul virtual a devenit terenul principal de luptă, iar instituțiile statului nu reușesc să țină pasul. Cel puțin asta reiese din raportul preliminar publicat marți de misiunea OSCE, după încheierea primului tur de scrutin.
Concluziile raportului sunt clare și tranșante: comportamentul inautentic din online nu a fost combătut eficient.
Nici autoritățile, nici marile platforme digitale nu au reușit să limiteze manipulările, conturile false sau rețelele de propagandă care afectează direct climatul democratic.
Transparență? Da, dar nu prea
Lucie Potůčková, coordonator special al OSCE pentru alegeri, recunoaște că drepturile alegătorilor au fost respectate, iar organizarea tehnică a scrutinului a fost eficientă. Cu toate acestea, aceasta atrage atenția asupra lipsei de transparență și certitudine juridică: „Gradul de complexitate al reglementării campaniei a redus activitățile electorale tradiționale, ducându-le aproape exclusiv online – un spațiu greu de supravegheat”.
Iar aici apare adevărata problemă. Campania s-a mutat masiv pe internet, dar în absența unor mecanisme clare și a unei comunicări publice coerente, alegătorul este lăsat să navigheze singur într-un ocean de mesaje manipulative și fake news.
Comportament inautentic și lipsa unei reacții ferme
Eoghan Murphy, șeful misiunii de observare a ODIHR, spune fără ocolișuri: „Comportamentul neautentic a fost o provocare majoră, iar reacția autorităților și a platformelor a fost insuficientă”. În plus, el critică și lipsa de informare a cetățenilor despre acțiunile întreprinse de stat pentru a proteja integritatea alegerilor.
Cu alte cuvinte, în timp ce conturile false se înmulțesc, trolii digitali rostogolesc mesaje toxice, iar cetățenii sunt din ce în ce mai confuzi, statul român preferă să păstreze tăcerea – sau, cel mult, să ofere răspunsuri vagi, fără asumare.
Finanțări oculte și autocenzură în presă
Raportul OSCE aduce în discuție și o altă rană deschisă: finanțarea netransparentă a presei de către partidele politice. O temă pe care presa din România o evită adesea, de teamă sau din complicitate. OSCE avertizează că această practică slăbește pluralismul mediatic și duce la autocenzură – un fenomen tot mai prezent în redacțiile românești.
România are nevoie de alfabetizare media și responsabilitate democratică
Printre recomandările urgente ale OSCE se află alfabetizarea media, adică dezvoltarea capacității cetățenilor de a filtra informațiile și de a înțelege ce este propagandă, ce este jurnalism onest și cum funcționează o societate democratică.
Este poate cel mai important semnal tras de această misiune internațională: nu putem proteja democrația doar prin organizarea unor alegeri fără incidente. Este nevoie de transparență, de reguli clare, de autorități care comunică și acționează ferm – nu de tăcere administrativă și pasivitate instituțională.
