Un grup format din 20 de state membre ale Uniunii Europene cere Comisiei Europene să ia măsuri drastice împotriva guvernului condus de Viktor Orbán, inclusiv sancțiuni financiare și, în premieră, activarea mecanismului de suspendare a dreptului de vot în Consiliul UE. Motivul: interzicerea de facto a paradei Budapest Pride și obstrucționarea parcursului european al Ucrainei.
Scrisoarea comună transmisă marți (27 mai) Comisiei denunță în mod direct legislația anti-LGBTI din Ungaria și solicită intervenția Curții de Justiție a UE pentru anularea interdicțiilor impuse evenimentelor de tip Pride, sub amenințarea unor amenzi similare cu cele aplicate Poloniei — până la un milion de euro pe zi.
În paralel, relatează EuObserver, miniștrii afacerilor europene din statele semnatare au ridicat tonul la adresa ministrului mahiar János Bóka în cadrul unei audieri de rutină privind respectarea statului de drept în Ungaria. „Aceste audieri devin inutile. Trebuie să trecem la următorii pași”, a declarat tranșant ministra suedeză Jessica Rosencrantz.
Tensiuni între valorile UE și linia pro-Kremlin a Budapestei
Confruntarea pe tema drepturilor fundamentale se desfășoară pe fundalul unei crize geopolitice mai largi, în care Ungaria este acuzată că blochează artificial discuțiile privind aderarea Ucrainei la UE. Bóka a reiterat marți că Budapesta va menține veto-ul, invocând presupuse comploturi ale serviciilor secrete ucrainene împotriva guvernului Orbán, afirmații fără dovezi prezentate public.
„Ceea ce face Ungaria în privința aderării Ucrainei este pur și simplu greșit”, a spus franc ministrul irlandez Thomas Byrne, exprimând o frustrare tot mai largă în rândul țărilor europene.
Articolul 7 revine în joc: Orbán riscă pierderea dreptului de vot în UE
Comisia Europeană analizează activarea Articolului 7.2 din Tratatul UE, care stabilește existența unei încălcări grave a valorilor europene. Această etapă necesită unanimitatea celor 26 de state membre rămase – o provocare, dat fiind sprijinul posibil al Slovaciei pentru Budapesta.
Însă următoarea etapă, Articolul 7.3, ce vizează suspendarea efectivă a dreptului de vot al Ungariei în Consiliu, poate fi adoptată cu majoritate calificată. Cele 20 de țări semnatare dețin o pondere demografică suficientă pentru a impune decizia, chiar dacă Polonia (care nu a semnat scrisoarea din rațiuni protocolare, fiind președinta în exercițiu a Consiliului UE) se abține.
Statele care nu au semnat scrisoarea sunt: Bulgaria, Croația, Italia, Ungaria, România și Slovacia.
Criză multiplă: Rusia, Pride și fonduri europene
Între timp, Viktor Orbán amenință și cu blocarea prelungirii sancțiunilor comerciale ale UE împotriva Rusiei, programate pentru luna iulie. Acest lucru ar crea o nouă criză în politica externă a UE. Totuși, diplomați europeni discută deja „planuri B”, care includ impunerea de tarife vamale la nivelul celor 26 de state rămase, ocolind astfel veto-ul Budapestei.
Orbán riscă, de asemenea, pierderea unor noi fonduri europene, pe lângă cele 18 miliarde de euro deja înghețate pentru abuzurile anterioare privind statul de drept și corupția.
