Ungaria, alături de Rusia și Serbia, va construi o nouă conductă de petrol care va lega sistemul Druzhba de orașul sârb Novi Sad. Anunțul a fost făcut ieri de ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, care a subliniat importanța proiectului pentru securitatea energetică a regiunii. Conducta va avea o lungime de peste 100 de kilometri și o capacitate estimată între 4 și 5 milioane de tone de petrol anual. Inaugurarea este planificată pentru 2027, anul în care statele UE ar trebui să renunțe definitiv la importurile de petrol și gaze rusești.
Budapesta atacă direct politica energetică a UE
Prin acest proiect, guvernul condus de Viktor Orbán se poziționează din nou în opoziție directă cu Bruxelles-ul. „Deciziile UE vor duce la facturi de două până la patru ori mai mari pentru cetățenii maghiari,” a declarat Szijjártó, acuzând strategia europeană de „distrugerea economiilor naționale”. Ungaria importă aproximativ 80% din necesarul de petrol din Rusia și, alături de Slovacia, rămâne una dintre cele mai dependente țări din UE de energia rusească.
Serbia, prinsă între Bruxelles și Moscova
Pentru Serbia, parteneriatul cu Rusia și Ungaria vine cu riscuri semnificative. Deși Belgradul are statutul de țară candidată la UE, colaborarea strânsă cu Moscova – mai ales în sectorul energetic – pune sub semnul întrebării seriozitatea angajamentului său european. Compania petrolieră NIS, principalul actor din domeniul energetic sârb, este controlată de Gazprom și este vizată de sancțiuni americane – amânate deocamdată. Vizita recentă a președintelui Aleksandar Vučić la Moscova, pentru marcarea victoriei sovietice din 9 mai, nu face decât să adâncească suspiciunile.
Proiectul consolidează axa pro-rusă în Europa Centrală
În timp ce majoritatea statelor europene încearcă să se elibereze de influența energetică a Rusiei, Ungaria pare să joace rolul de verigă slabă a Uniunii. Noul proiect petrolier consolidează o axă geopolitică formată din Budapesta, Belgrad și Moscova, într-un moment în care coeziunea europeană este pusă la grea încercare. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „aderarea Serbiei devine tot mai complicată”, făcând apel la autoritățile de la Belgrad să dovedească prin reforme că își merită locul în Uniunea Europeană.
