Ungaria se poziționează din nou în centrul disputelor europene privind extinderea Uniunii Europene. În timp ce premierul Viktor Orbán amenință cu veto în cazul Ucrainei, Budapesta susține cu fermitate extinderea către Republica Moldova, Georgia și statele din Balcanii de Vest. O analiză publicată de Euronews arată că premierul ungar joacă o carte geopolitică complexă între Bruxelles și Moscova, încercând să echilibreze interesele economice și strategice ale țării sale.
Între Bruxelles și Moscova
Poziția Budapestei reflectă o strategie de echilibru între Est și Vest, menită să mențină legături economice stabile cu Rusia, dar și să asigure Ungariei influență în procesul decizional european.
Deși guvernul maghiar admite că Rusia este responsabilă pentru invazia Ucrainei, premierul Orbán insistă asupra unui armistițiu imediat și a negocierilor de pace, afirmând că prelungirea conflictului ar pune în pericol stabilitatea continentului.
Ungaria oferă Ucrainei asistență umanitară și energie electrică, însă refuză sprijinul militar și financiar direct, considerând că aceste ajutoare ar escalada războiul.
De ce se opune Viktor Orbán aderării Ucrainei la Uniunea Europeană?
Viktor Orbán rămâne cel mai vocal lider european împotriva aderării Ucrainei la UE, argumentând că acest pas ar aduce Uniunii „un conflict permanent la graniță”.
„Nu aș vrea ca Ungaria să facă parte dintr-o alianță în care un nou membru este constant în pericol de război și ne-ar putea atrage și pe noi în el. Dacă ucrainenii devin membri ai Uniunii, acest război va deveni și al nostru”, a declarat Orbán la reuniunea Consiliului European.
Budapesta mai susține că frontierele estice ale Ucrainei nu sunt stabilite definitiv, ceea ce contravine principiilor de aderare. În plus, guvernul avertizează că integrarea Ucrainei ar fi extrem de costisitoare pentru bugetul UE, deturnând fondurile de coeziune și agricultură de la actualii beneficiari, inclusiv Ungaria.
Orbán propune în schimb un „parteneriat strategic consolidat” între Kiev și Bruxelles, un statut pe care Ucraina îl deține deja din 2017, odată cu semnarea Acordului de Asociere UE-Ucraina.
Ungaria sprijină extinderea UE în Balcanii de Vest
În contrast cu opoziția față de Ucraina, Ungaria susține ferm aderarea țărilor din Balcanii de Vest – Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania și Bosnia și Herțegovina – considerând că integrarea lor este vitală pentru stabilitatea europeană.
„Locul acestor țări este în mod clar în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka.
Budapesta argumentează că o extindere în Balcani ar reduce influența Rusiei și Chinei și ar consolida securitatea la frontierele sudice ale Uniunii.
Pe lângă aspectele geopolitice, Ungaria are interese economice majore în regiune, mai ales în domeniul energetic și bancar, și întreține relații privilegiate cu Serbia, partener strategic în comerț și apărare.
Republica Moldova și Georgia – priorități ale Budapestei în extinderea europeană
Ungaria susține fără rezerve aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, considerând că aceasta aduce beneficii economice și demografice blocului comunitar.
„Ungaria a susținut până acum aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și o va continua; nu există loc de compromis sau dezbatere în această privință”, a afirmat Viktor Orbán.
De asemenea, premierul susține și candidatura Georgiei, chiar dacă relațiile acesteia cu Bruxelles-ul au fost tensionate în urma ultimelor alegeri. Într-o vizită la Tbilisi, Orbán a reafirmat sprijinul său pentru guvernul georgian, afirmând că „țările creștine ale Europei de Est merită o șansă reală de integrare”.
Viktor Orbán și jocul diplomatic al compromisurilor
Chiar dacă se opune renunțării la dreptul de veto al statelor membre, Orbán a dovedit că poate fi pragmatic.
La summitul UE din decembrie 2023, premierul maghiar a părăsit sala de negocieri în momentul votului privind deschiderea negocierilor cu Ucraina, permițând astfel adoptarea deciziei fără opoziția formală a Ungariei.
Câteva zile mai târziu, Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde de euro din fondurile europene destinate Ungariei, invocând „progrese în reformele judiciare”, deși Bruxelles-ul a negat orice legătură între acest gest și poziția Budapestei.
Această secvență arată încă o dată abilitatea lui Orbán de a negocia concesii economice prin folosirea dreptului de veto ca instrument politic.
