Prognozele NATO, publicate în contextul summitului de la Washington, arată că opt state membre nu vor reuși nici anul acesta să atingă pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
Financial Times a publicat un articol care detaliază situația acestor țări. Spania, Luxemburg, Slovenia și Belgia se află pe ultimele poziții, alocând doar 1,3% din PIB pentru cheltuielile militare, în ciuda dimensiunilor economiilor lor. Canada, Italia, Portugalia și Croația completează lista, cu alocări bugetare între 1,4% și 1,8% din PIB.
Deși alocările bugetare pentru apărare au crescut în general în cadrul NATO, aceste opt țări nu vor atinge pragul de 2% nici anul acesta, ceea ce ar putea atrage critici din partea altor membri ai Alianței. Este demn de remarcat că patru țări – Slovacia, Muntenegru, Albania și Olanda – vor atinge exact ținta de 2%, conform prognozelor NATO.
În contrast, Polonia se distinge prin alocarea unui procent din PIB pentru apărare mai mare decât oricare altă țară NATO (4,1% ), inclusiv Statele Unite (3,4%). Alături de aceasta, Estonia (3,4%) și Letonia (3,1%) alocă și ele procente semnificative, reflectând o preocupare crescută pentru securitatea regională în contextul tensiunilor cu Rusia.
Datele publicate de NATO în vara anului trecut arătau că doar 11 dintre țările NATO urmau să atingă pragul de 2% în 2023. România, deși inițial prognozată să atingă acest obiectiv, s-a situat sub media de 1,73% a Alianței, conform declarațiilor președintelui Klaus Iohannis. În 2024, NATO estimează că România va atinge un procent de 2,3%, sub nivelul de 2,5% anunțat de autoritățile române.
Un raport al NATO din martie a arătat că România nu a atins ținta de 2% din PIB pentru apărare decât în anul 2020. Conform statisticilor, Armata Română a cheltuit 1,6% din PIB în 2023, mult sub pragul minim cerut de Alianță. Din bugetul pentru anul trecut, 21% au fost alocați programelor de înzestrare, însă cheltuielile de personal au fost foarte mari, reprezentând aproape 60% din buget.
